 Banii adevăraţi pentru dezvoltarea oraşelor vin din atragerea de fonduri europene, de industrii prospere, şi nu din taxele şi impozitele contribuabililor, iar problemele de administraţie locală sunt în strânsă corelaţie cu cele de administraţie naţională – este concluzia la care au ajuns marţi participanţii la conferinţa cu tema „Administraţii publice în dialog: România – Germania”.
Banii adevăraţi pentru dezvoltarea oraşelor vin din atragerea de fonduri europene, de industrii prospere, şi nu din taxele şi impozitele contribuabililor, iar problemele de administraţie locală sunt în strânsă corelaţie cu cele de administraţie naţională – este concluzia la care au ajuns marţi participanţii la conferinţa cu tema „Administraţii publice în dialog: România – Germania”.
„Este o primă concluzie care arată de ce Germania sau un oraş ca Ingolstadt este atât de prosper şi de ce un oraş precum Alba Iulia trebuie să caute expediente chiar şi în Japonia sau în Norvegia, ceea ce poate părea paradoxal”, a subliniat vicepreşedintele Fundaţiei Creştin Democrate (FCD), Adrian Papahagi.
 „Oricât ar veni cetăţeanul şi ar spune demagogic ‘din banii mei faceţi străzile’, lucrul acesta nu este adevărat. Din banii lui abia dacă se pot plăti lucrurile pe care le consumă. Banii adevăraţi vin din atragerea de fonduri europene, din marile investiţii, vin din fabrici ş.a.m.d., nu de la pensionara care plăteşte 65 de lei pe lună taxa pe garsonieră sau de la şoferul care plăteşte 3 lei taxa de parcare”, a susţinut vorbitorul. 
Vicepreşedintele FCD crede că merită deschis acest dialog între administraţii şi cultivat modelul german, „acest model european, ieşit din imobilismul românesc, ieşit din izolare, din autarhie, din autism chiar”. „Să ne uităm un pic peste gard să vedem ce se întâmplă şi la alţii”, este de părere Papahagi.
Prezent la conferinţă, Alfred Lehmann, primarul general al oraşului Ingolstadt, a spus că dialogul este foarte important, în sensul că nu doar România poate învăţa de la Germania, ci şi invers, iar aceste dialog are sens numai dacă este vorba de un schimb reciproc. „Poate că este mai interesant să vedem cum ne organizăm noi, la nivelul administraţiei locale, unde avem mai multe companii. Administraţia locală are 1.500 de funcţionari, iar companiile ce aparţin de administraţia locală au în jur de 5.000 de angajaţi. Companii aflate în subordine sunt, de exemplu, spitalul, transportul public, construcţia de locuinţe, atelierele oraşului, sau transportul de marfă”, a explicat edilul german.
Potrivit primarului oraşului Ingolstadt, bugetul oraşului însumează 550 milioane de euro, pe lângă acesta mai sunt şi veniturile companiilor, pe care le obţin inclusiv pe cont propriu. „Important pentru mine este ca aceste companii să fie profitabile, pentru a nu le compensa din bugetul local. Supraveghez aceste companii din fruntea consiliului lor de administraţie. Şi Ingolstadt are venituri bune din impozite, dar nu extraordinare, dar avem cea mai mică datorie publică pe cap de locuitor din tot landul Bavaria şi încercăm să facem profitabile aceste companii ale noastre. Şi funcţionează foarte bine”, a arătat Alfred Lehmann.
Cât priveşte normele de lucru, primarul german a spus că şi în ţara sa sunt reguli cum este cea a bugetului, însă nu are voie să contracteze credite mai mari decât investiţiile pe care intenţionează să le facă. „Dacă oraşele sunt organizate asemănător, putem mai uşor să facem comparaţii între ele, pe baza unor parametri comuni. Avem şi foarte multe norme legale, dar transferarea de competenţe către companii ne oferă o libertate mai mare. Putem să decidem, mai liber şi mai repede, şi asta conduce la rezultate mai bune”, a susţinut Lehmann.
El spune că ar putea prelua la nivelul administraţiei oraşului anumite competenţe, cum ar fi construcţia de locuinţe, transportul public sau furnizarea de energie electrică, însă experienţa a demonstrat că este mai bine să lase aceste competenţe companiilor. „La noi, fiecare oraş îşi reglementează propriul sistem administrativ. Sub nivelul primarilor există aşa-numiţii referenţi, responsabili pe domenii, iar numărul acestora diferă de la un oraş la altul”, a mai explicat Lehmann.
În Germania există trei paliere decizionale – federal, la nivel de landuri şi local -, palierul federal are prioritate în faţa celui de land iar nivelul local este supus numeroaselor reglementări adoptate la nivel de land. „Administraţia landului oferă şi sprijin financiar şi supraveghează administraţiile locale, astfel încât dacă se comite o ilegalitate ei ne corectează”, a arătat primarul bavarez.
Conferinţa a fost organizată de FCD şi Fundaţia Hanns Seidel, cu participarea primarului general al oraşului Ingolstadt, Germania, a primarului sectorului 6, Cristian Poteraş, a reprezentantului Primăriei Sectorului 3 şi a Primăriei din Alba Iulia. AGERPRES

 
			