Deputatul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Attila Cseke, susţine că nu există niciun act normativ european care să oblige un stat membru să-şi facă regiuni cu atribuţii administrative, iar în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice din România, el apreciază că trebuie să fie parcurse cel puţin trei etape.

„Prima etapă priveşte descentralizarea a două treimi din serviciile deconcentrate care azi aparţin de ministere către consiliile judeţene şi consiliile locale. Pentru această etapă nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru că există legea cadru a descentralizării. Dar pe fiecare domeniu trebuie un act normativ şi descentralizarea poate fi făcută chiar până în luna iunie”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, deputatul Attila Cseke, fost ministru al Sănătăţii, la finalul audierii publice cu tema „Regionalizarea României – între pericole şi oportunităţi”, desfăşurate la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Cea de-a doua etapă, în viziunea parlamentarului UDMR, este regândirea pe criterii profesionale a celor opt regiuni de dezvoltare, care sunt prea mari, iar numeric prea puţine, comparativ cu media europeană raportată la numărul populaţiei. „Faţă de media europeană suntem aproape de dublul acesteia, adică avem regiuni de dezvoltare mult prea mari. Potrivit recensământului din 2002, sunt două regiuni cu peste trei milioane de locuitori”, spune deputatul UDMR.
În cea de-a treia etapă, Attila Cseke spune că se poate discuta de acordarea de atribuţii administrative acelor regiuni care au fost reanalizate şi reconfigurate. „Scopul Uniunii Europene (UE) pe politica regională este reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi în interiorul acestora”, a subliniat Attila Cseke.

Totodată, deputatul UDMR a arătat că teza potrivit căreia prin regiunile cu atribuţii administrative se vor absorbi mai multe fonduri europene este falsă. „Slovacia şi Ungaria nu au regiuni administrative şi au absorbit de patru-cinci ori mai multe fonduri europene decât România. Noi avem în România o problemă de organizare internă şi de capacitate administrativă”, a afirmat fostul ministru al Sănătăţii.

Referindu-se la decalajele economice care trebuie să fie reduse prin politicile regionale, Attila Cseke a afirmat că în ceea ce priveşte Regiunea Nord-Vest, în anul 1998 între Cluj şi Maramureş era o diferenţă de 33%, iar în 2011 a ajuns la 64%. În Regiunea Centru, diferenţa dintre Braşov şi Alba era în 1998 de 22% şi a ajuns la 52% în 2011.
Raportat la aceste date care indică mărirea decalajelor, Attila Cseke nu a dorit să intre într-o dezbatere pur politică, din considerentul că orice reformă administrativă trebuie să pornească de la criterii strict profesionale. „Dacă începem să politizăm acest subiect, nu va ieşi nimic bun pentru România, nici pentru români, nici pentru maghiari, nici pentru germani. Trebuie luate cifrele de la Institutul de Statistică şi să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani cu aceste opt regiuni de dezvoltare şi dacă ele şi-au făcut treaba în configuraţia lor sau nu. Sunt câteva exemple: ce au în comun judeţele Bistriţa-Năsăud şi Bihor sau Harghita cu Alba sau Vrancea cu Constanţa, în afară de faptul că fac parte din România. De aceea UE vorbeşte de regiuni de dezvoltare şi nu de regiuni administrative. Am spus la această dezbatere de la Cluj-Napoca că nu există niciun act normativ european care să oblige un stat membru să-şi facă regiuni cu atribuţii administrative”, a spus deputatul UDMR, amintind că în UE, Franţa şi Polonia au regiuni administrative, în timp ce sunt state care nu au, precum Ungaria şi Slovacia.

Potrivit lui Attila Cseke, în România sunt două regiuni care se dezvoltă continuu, în ultimii 15 ani: Regiunea Vest cu centrul la Timişoara şi Regiunea Bucureşti, ele fiind şi cele mai mici din România. Celelalte şase sunt între ultimele ca dezvoltare din UE, potrivit statisticilor oficiale privind nivelul economic de dezvoltare a regiunilor Uniunii Europene. AGERPRES