O analiza de Mihaela Vrabete, director Agentia de Dezvoltare Metropolitana, Asociatia Zona Metropolitana Iasi.
Au mai adus contributii la acest material: Gheorghe Ionita, manager proiecte, Agentia de Dezvoltare Metropolitana, Asociatia Zona Metropolitana Iasi; Liviu Iacob, manager resurse dezvoltare, Agentia de Dezvoltare Metropolitana, Asociatia Zona Metropolitana Iasi.

In toamna anului 2002, Presedintele Consiliului Judetean si Primarul Municipiului Iasi, pe baza unei propuneri tehnice a arhitectilor sefi ai celor doua institutii, au solicitat Programului GRASP asistenta in constituirea Zonei Metropolitane Iasi. Pe 8 aprilie 2004 Consiliul Judetean Iasi, Municipiul Iasi si 13 comune inconjuratoare au semnat, pe baza obiectivelor comune identificate in dezvoltare si in scopul construirii parteneriatelor adevcate pentru atingerea acestor scopuri, actul de constituire a Zonei Metropolitane Iasi si au alcatuit Consiliul Metropolitan Iasi.

Cadrul legal care sustine aceasta abordare este alcatuit din Legea 350/20001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national si Ordonanta 53/2002 privind Statutul – cadru al unitatii administrativ-teritoriale.

In contextul presiunilor multiple provenind din schimbarea sistemului social-economic, de planificare si implementare a dezvoltarii, precum si a distorsiunilor si nevoilor variate atat in mediul urban, cat si in zonele rurale adiacente Municipiului Iasi, Consiliul Judetean si Primaria Municipiului Iasi au decis sa raspunda provocarii si sa abordeze construirea unui parteneriat intre unitatile administrativ-teritoriale in zona de dezvoltare Iasi. Oportunitatea pe care s-a bazat aceasta abordare o constituie programul GRASP, Governance Reform and Sustainable Partnerships, finantat de catre Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor Unite (USAID) si implementat de catre Development Alternatives Inc. (DAI) si Academy for Educational Development (AED) in perioada mai 2003 – noiembrie 2004.

O echipa alcatuita din peste 100 de factori de decizie si specialisti din administratia publica locala si centrala, serviciile publice, sectorul de afaceri, sectorul academic, organizatii neguvernamentale, din specialisti si consultanti ai Programului GRASP, pornind de la necesitatea armonizarii proceselor de dezvoltare si a consolidarii avantajelor competitive a aglomerarii urbane Iasi, a facut posibila prin instrumentarea unui angrenaj complex de parteneriate initierea unui pol dezvoltare regionala in nord-estul Romaniei, la viitoarea granita a Uniunii Europene – Zona Metropolitana Iasi.

Proiectul de structurare a Zonei Metropolitane Iasi a fost cel mai complex proiect abordat in cadrul Programului GRASP. A presupus eforturi integrate interdisciplinare, interinstitutionale si intersectoriale, a solicitat contributii din partea factorilor de decizie, a specialistilor, a consultantilor romani, activand la nivel local si central. Studiul de caz privind structurarea Zonei Metropolitane Iasi se bazeaza pe contributiile integrate ale unui numar de peste 100 de specialisti, a caror lista este inclusa.

Unul din cele mai frumoase aspecte ale proiectului a constat in armonizarea implicarii specialistilor si consultantilor locali care au contribuit cu asistenta si consultanta pe parcursul sau; au fost absolut impresionante daruirea si implicarea consultantilor, precum si creativitatea, flexibilitatea si lipsa oricarei oboseli in a conferi o inalta calitate proiectului a colegilor din departamentele tehnice de Servicii Publice, Managementul Finantelor Publice, Managementul Sistemelor Informationale, Participare Cetateneasca, Dezvoltare Economica Locala si a companiei subcontractoare EMI Systems.

I. DEZVOLTAREA METROPOLITANA

1. Context

Procesele de tertiarizare a activitatilor economice, de schimbare a tehnologiilor de transport si comunicatii si de globalizare se reflecta asupra oraselor prin accentuarea proceselor de atractivitate sau decadere, potrivit modalitatilor in care acestea reusesc sa gestioneze procesele de crestere. In mileniul al treilea, un oras viabil (I. Parkinson, 1992) are nevoie de: