dragusin_victor1.jpgPrimarul municipiului Alexandria, Victor Drăguşin, aflat la al doilea mandat consecutiv în fruntea administraţiei publice locale, consideră o prioritate deosebită dezvoltarea reşedinţei judeţului Teleorman peste râul Vedea, spre Capitală, în aceeaşi zonă fiind prevăzută şi amenajarea unui parc industrial.

Într-un interviu acordat Agerpres edilul vorbeşte despre reabilitarea infrastructurii, stimularea mediului de afaceri şi atragerea de investitori care creează locuri de muncă, susţinerea culturii şi a sportului, dar şi despre dorinţa de a se dezvolta parteneriatul administraţiei publice cu cetăţenii.

– Domnule primar, în campania electorală aţi pus accentul şi pe nevoia de modernizare a infrastructurii municipiului. Ce aţi reuşit în acest sens, în perioada care a trecut de la alegerile din vara anului trecut?
– Oferta mea generală pentru Alexandria a fost structurată pe categorii socio-umane şi pe grupuri de interese legitime din oraş. În acest context se regăseşte fiecare cetăţean, multe proiecte fiind legate de infrastructura construită pe baza nevoilor edilitare. Practic, am reuşit reabilitarea trotuarelor pe străzile Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Doja, Agricultori, Victor Antonescu şi Alexandru Ghica. Infrastructura stradală a fost realizată pe tronsonul Bucureşti – Alexandru Ghica – Dr.Stâncă – Dunării, iar pe 1 Mai şi Independenţei s-a refăcut carosabilul.

– Îndeosebi în zona centrală a municipiului parcarea autoturismelor constituie o mare problemă, rezolvarea întârziind să apară, chiar şi în condiţiile lărgirii părţii carosabile şi amenajării de locuri în preajma blocurilor de locuinţe.

– Într-adevăr, Alexandria este sufocată de autoturisme. Centura ocolitoare pe E70, în curs de execuţie, va degreva cu circa 30% traficul autoturismelor prin localitate, dar avem circa 12.000 de maşini înmatriculate, municipalitatea dispunând de 1.100 hectare de teren intravilan şi 68 kilometri de reţele stradale. Cum în zona centrală sunt cele mai dificile probleme de acest fel , în curând va începe amenajarea unei parcări supraterane, la intersecţia străzilor Bucureşti şi Libertăţii.

– Investiţiile edilitare implică surse de finanţare şi, probabil, bugetul local este insuficient…

– Bugetul propriu ajunge la 10-11 milioane de euro la capitolul venituri, şi nu vorbesc de alţi bani, ca cei pentru învăţământ, care doar trec pe la noi. Pentru funcţionare avem peste 7 milioane de euro şi încă aproximativ 3,5 milioane de euro pentru dezvoltare. Ne-am bazat şi pe alte forme de finanţare, cum sunt creditele bancare. Cu actualele reglementări legale este greu de pus în practică parteneriatul public-privat, care generează şi suspiciuni. De aceea consider că trebuie modificată legea pentru a se înlătura birocraţia şi a se putea aplica mai uşor. O oportunitate rămân fondurile care pot fi atrase de la Uniunea Europeană prin proiecte eligibile. După finalizarea unui proiect prin care s-a pus în funcţiune sistemul integrat privind managementul iluminatului public, creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii şi monitorizarea traficului rutier, sunt în curs de execuţie lucrările de reabilitare şi extindere a sistemelor de apă şi canalizare, ca parte a unui program derulat la nivelul judeţului, valoarea totală a fondurilor atrase astfel fiind de peste 47 milioane de euro. Pentru perioada 2014-2020 avem pregătite peste 30 de fişe de proiecte, priorităţile urmând a fi stabilite după ce vor fi definitivate cu UE Ghidul de finanţare şi axele programatice. Între altele, ne propunem cu bani europeni reconfigurarea traficului pietonal în zona centrală, construirea unei maternităţi, realizarea pieţei de gros, înfiinţarea de perdele forestiere, reabilitarea zonei de agrement din Pădurea Vedea sau elaborarea hărţii electronice de cadastru a municipiului.

– Unde se situează municipiul din punct de vedere economic?

– Cred că suntem singurul oraş din ţară, de talia noastră, care nu are nicio unitate a industriei închisă. Toate funcţionează, este adevărat, la capacităţi mai mici, dar avem speranţe că lucrurile vor evolua în bine, după o perioadă extrem de dificilă. Relaţiile cu marii agenţi economici ne preocupă în limitele date administraţiei publice de legislaţie. De aceea ştiu că sunt semnale încurajatoare la Electrotel SA, care face angajări, la investitorul ce realizează produse din fluocarbon, ca şi la fosta filatură de bumbac, unde se fabrică articole textile cu o firmă din Anglia. Serioşi sunt şi japonezii de la Koyo SA, care continuă producţia de rulmenţi la Alexandria. După cum în agricultură există investitori care şi-au dezvoltat continuu afacerile. Situaţia din economie se reflectă şi în faptul că nu se înregistrează scăderi esenţiale la veniturile din impozitul pe salarii, care este principala sursă a bugetului local din cei 16%. Totuşi există o diminuare a consumului, care se vede din faptul că sunt produse tot mai puţine deşeuri. Vom face un studiu să vedem de ce, pentru că scăderea consumului duce la probleme în mediul de afaceri, îndeosebi la nivelul micilor întreprinzători.

– Care este situaţia şomajului?

– Cât ne permite legea, încercăm să stimulăm pe investitorii care creează locuri de muncă. În anul trecut au apărut încă 70, iar prin cele două investiţii pentru care s-au finalizat autorizările, parcul energetic fotovoltaic pe 57 de hectare şi complexul de depozitare a cerealelor, se va ajunge la un total de 170. Eu nu prea iau în serios toate datele statistice făcute prin birouri şi am făcut un calcul simplu. În Alexandria sunt 15.000 de pensionari, 10.200 de elevi şi 19.000 de salariaţi în sectorele public şi privat. Raportat la rezultatele ultimului recensământ, am avea un şomaj de aproximativ 6%. Consider că Alexandria are o situaţie stabilă din punct de vedere al economiei şi al pieţei forţei de muncă.

– Prin ce proiecte doriţi să contribuiţi la crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investitori?

– O prioritate deosebită o constituie extinderea utilităţilor – apă, canalizare, gaze – dincolo de râul Vedea spre Bucureşti. Purtăm discuţii cu autorităţile din comunele Măgura şi Vităneşti, învecinate, pentru a crea o zonă unde să dezvoltăm industria şi serviciile. Nu neglijăm nici colaborarea cu administraţiile publice din comunele limitrofe Nanov şi Poroschia, pentru care recent s-a aprobat prin hotărâre de Consiliu Local racordarea la reţeaua de gaze naturale a municipiului. De asemenea, vom amenaja în zona extinsă spre Bucureşti un parc industrial, în oferta municipalităţii către investitori fiind cuprinsă realizarea utilităţilor necesare. Avem nevoie de circa 10-12 milioane de euro, dar va trebui să facem un studiu al activităţilor economice care se pretează mai bine în acest parc. Voi sprijini mai ales agenţii economici autohtoni, dacă vom avea cadrul legal, mergând până la scutiri de taxe pe proprietate pentru cei care vor veni cu oportunităţi pentru forţa de muncă.

– Ce loc ocupă în agenda administraţiei publice spaţiile de joacă, sportul şi cultura?

– Cu ce s-a realizat în 2012 şi în acest an, cred că dispunem de spaţii de joacă mulţumitoare. Recent a fost încheiată modernizarea parcului din faţa cinematografului şi probabil anul acesta vor începe lucrările la un parc tematic, al ”piticilor”, între Primărie şi Casa de cultură, destinat copiilor cu vârste de 2-6 ani, al căror număr este în creştere. Primăria susţine manifestările sportive de performanţă şi de amatori, dar şi copiii înzestraţi cu talente artistice deosebite, alocând în acest sens circa un milion de lei pe an. Suntem implicaţi în sprijinirea baschetului feminin, cu echipă în Liga Naţională, a formaţiei de handbal din Divizia A şi a altor discipline, fotbalul aducând, din păcate, insatisfacţii prin rezultatele slabe. Intenţionăm să preluăm Sala Sporturilor şi avem un proiect, început, pentru dezvoltarea sportului de cartier. Astfel, vom mai construi o bază sportivă pentru tenis în zona fostului ştrand PECO, iar în Pădurea Vedea vom amenaja încă trei terenuri sintetice. În acest mandat ne mai propunem alte patru terenuri, multifuncţionale şi de minifotbal, urmărindu-se creşterea ofertei pentru tineri şi alţi amatori de sport. În domeniul culturii am încercat să suplinim lipsa unui edificiu specializat, susţinând iniţiative ale tinerilor, cum ar fi Festivalul naţional de teatru tânăr Ideo Ideis şi alte manifestări asemănătoare. Am acordat sprijin pentru deschiderea unei galerii a artiştilor plastici şi am preluat recent în administrare vechiul cinematograf, cu intenţia de a-l transforma într-un centru cultural pentru tineret. De asemenea, am început demersurile pentru a prelua în patrimoniul public Casa de cultură a sindicatelor, unde dorim să investim pentru reabilitare.

– Care este relaţia primarului cu cetăţenii? Pot ajunge ei la dumneavoastră pentru a face sugestii şi a-şi spune problemele cu care se confruntă?

– Nu cred că există un mijloc pe care să nu-l fi abordat, de la cele simple, cum sunt cutiile poştale, în care ajung scrisori, de regulă cu probleme de convieţuire în cartierele de blocuri. Apoi avem la un dispecerat telefonul cetăţeanului, care este gratuit, dar se foloseşte destul de puţin. Prin petiţii on-line alexăndrenii pot intra în contact direct cu mine şi eu transmit spre rezolvare compartimentelor primăriei. Site-ul funcţionează, de asemenea, bine, blogul personal, conferinţele de presă, în general relaţiile cu mass-media, dar şi dialogul direct cu cetăţenii, pe stradă, asigurând un cadru necesar dezvoltării parteneriatului cu locuitorii municipiului. AGERPRES

***Născut la 21 noiembrie 1962, Victor Drăguşin a făcut şcoala generală şi liceul în Alexandria, fiind absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti – Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini. A lucrat mai mulţi ani la Întreprinderea de Panouri şi Tablouri Electrice, actuala societate comercială Electrotel SA, ca inginer, consilier şi şef serviciu. De-a lungul anilor a absolvit mai multe cursuri de perfecţionare în domenii cum ar fi managementul, marketingul, contabilitatea şi administraţia publică. În perioada 2000-2008 a fost viceprimar al municipiului Alexandria. Este membru al PDSR din anul 1995, în prezent fiind preşedintele organizaţiei PSD Alexandria.