UNCJR doreşte clarificarea normelor privind rolul prefectului

Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene (UNCJR) doreşte ca în Codul administrativ să fie clarificate limitele competenţei prefectului în ceea ce priveşte controlul activităţii autorităţilor publice locale, opinând totodată că “un minus” al proiectului îl reprezintă creşterea rolului Autorităţii Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Raluca Dan, coordonator al Compartimentului juridic al UNCJR, a prezentat, în cadrul Comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului administrativ, mesajul preşedintelui uniunii, Marian Oprişan, şi al celorlalţi preşedinţi de consilii judeţene. “O serie de observaţii privesc instituţia prefectului, fiind utilă clarificarea normelor privind rolul prefectului de reprezentant al Guvernului în teritoriu, precizarea limitelor competenţei acestuia, pe componentele de verificare şi control ale activităţii autorităţilor publice locale, atributul de coordonare al serviciilor publice deconcentrate, coordonarea prerogativelor date prin prezentul proiect de act normativ cu prevederile Constituţiei României”, a fost mesajul UNCJR.

Conform organizaţiei, în cadrul proiectului au fost “complicate şi îngreunate” procedurile administrative. “În ceea ce priveşte autoritatea publică locală, ne menţinem opinia că procedurile administrative, probabil, din dorinţa unei cât mai precise reglementări, au fost în fapt complicate şi îngreunate, cum ar fi: stabilirea unor termene nerealiste şi fără raportare la situaţiile practice şi la modul cum funcţionează administraţia de 29 de ani. Procedura de lucru de la nivelul consiliilor locale şi consiliilor judeţene în adoptarea actelor administrative nu poate fi comparată cu procedura parlamentară de adoptare a actelor normative, întrucât, spre deosebire de Parlament, care legiferează, rolul autorităţilor locale este de a acţiona în timp util şi de a gestiona operativ orice problemă în scopul asigurării de servicii publice”, a arătat Raluca Dan.

Ea a menţionat că ordonatorii de credite nu au “pârghiile necesare” unei evaluări eficiente a funcţionarilor publici din subordine. “În ceea ce priveşte statutul funcţionarilor publici, de remarcat este faptul că în cadrul autorităţilor publice ordonatorii de credite nu au pârghiile necesare unei evaluări eficiente a funcţionarilor din subordine, atâta vreme cât criteriile de evaluare au caracter general, sunt stabilite prin legi-cadru şi nu pot fi individualizate şi adaptate în concret, în practic. Creşterea rolului ANFP este, de asemenea, un minus în acest proiect de cod, întrucât autorităţile locale au reclamat nevoia de îndrumare şi nu de înăsprire a controlului unei instituţii centrale asupra modului în care se gestionează resursa umană la nivelul aparatelor de specialitate, atât la nivelul consiliilor judeţene, cât şi al primăriilor. Gestionarea patrimoniului public şi privat trebuie, de asemenea, să fie în competenţa exclusivă a UAT-urilor care vor acţiona pe principii de autonomie locală, în vederea dezvoltării infrastructurii şi serviciilor publice”, a mai transmis UNCJR.

Potrivit organizaţiei, este necesară scoaterea secretarului unităţii administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate. “Reamintim faptul că încă din anul 1866 această funcţie a fost înfiinţată prin legea comunelor şi rolul funcţionarului care ocupă acest post a fost şi trebuie să rămână doar de garant al respectării procedurilor legale în adoptarea actului administrativ, cu toate că el, de facto, are şi atribuţii executive”, a indicat Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene.

UNCJR a subliniat că adoptarea Codului administrativ a devenit un lucru “esenţial pentru funcţionarea administraţiei publice din România” şi reprezintă “primul pas important pentru descentralizare şi regionalizare”. “Descentralizarea şi regionalizarea vor veni în mod firesc, în condiţiile în care modul de organizare a administraţiei va aduce decizia cât mai aproape de cetăţean, Guvernul asumându-şi rolul de promotor al reformelor şi atribuţiile de control şi păstrând prerogativa realizării programelor şi strategiilor naţionale. În procesul de elaborare a actelor normative, trebuie să se ţină cont de propunerile celor care au expertiza şi experienţa în administraţie, fiind necesară o mai mare atenţie acordată calităţii legi”, a susţinut Raluca Dan. AGERPRES