Timişoara mizează pe diversitate pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii

timisoara_centru_mare.jpgTimişoara, care a fost considerată “Mica Vienă” a Imperiului Austro-Ungar, oraş românesc cu teatre în mai multe limbi şi cu numeroase comunităţi etnice, mizează pe această diversitate culturală pentru a reuşi să fie Capitală Europeană a Culturii în 2021, comentează EFE. Inovaţia şi creativitatea sunt caracteristici ale acestui oraş marcat de toleranţă, dovedită de numeroase comunităţi etnice – maghiară, sârbă, germană şi evreiască, printre altele – şi unde se încrucişează credinţele ortodoxă şi catolică.

Situată într-un punct strategic, la circa 280 kilometri distanţă de Budapesta şi 150 kilometri distanţă de Belgrad, ‘Mica Vienă’, numită astfel pentru frumuseţea sa arhitectonică cu influenţe baroce şi vibranta sa viaţă culturală, a ieşit în evidenţă prin caracterul său competitiv în ultimele trei secole.

Nu degeaba a fost “primul oraş cu lumină electrică din Europa”, cum spune cu mândrie Timişoara. “Această simbioză culturală ne-a învăţat să trăim fără conflicte, să fim competitivi, să modernizăm societatea şi, mai ales, să europenizăm o zonă care fusese dominată de turci timp de aproape 200 de ani”, a explicat, pentru agenţia spaniolă de presă, Victor Neumann, profesor de istorie la Universitatea de Vest din Timişoara.

Amestecul de culturi a încurajat crearea unui model de convieţuire care i-a servit Timişoarei pentru a deveni vârful de lance al dezvoltării ştiinţifice şi culturale din vremea dominaţiei Habsburgilor. “Multilingvismul a însemnat un stimul pentru dezvoltarea intelectuală care, fără nicio îndoială, a permis o mai bună comunicare cu alte culturi, dinăuntrul şi din afara regiunii”, a spus istoricul.

Astfel, la Timişoara s-a ridicat, în 1815, prima bibliotecă publică din Imperiu; oraşul a găzduit primul concert din afara Vienei al lui Johann Strauss fiul, în 1847, care a avut loc la prima fabrică de bere din România, şi a produs prima maşină de sudat şine de cale ferată şi de tramvai în 1938, adaugă EFE. “Nici foarte conservator, nici foarte liberal, nici excesiv de mare, nici extrem de mic, s-a reuşit ca Timişoara să fie un loc ideal pentru a experimenta”, a declarat, pentru EFE, José Miguel Vinals, spaniol cu rezidenţa în oraş din 2007, director al Via Rumania.

Localnicii se mândresc mai ales pentru că oraşul lor găzduieşte teatre în română, maghiară şi germană şi pentru că a fost primul care s-a ridicat împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu.

Multiculturalitatea sa se vede în clădiri şi în cultura care se respiră în oraşul aşezat pe malul Begăi, primul canal navigabil din România. “Totul s-a făcut în mod eficient”, a declarat, pentru EFE, Lucian Vărşăndan, director al Teatrului German de Stat din Timişoara. În acelaşi timp, Vărşăndan se mândreşte că a adus pe scenă, pentru prima dată în România, o operă a laureatei Premiului Nobel pentru Literatură Herta Müller, dramaturg de origine germană care s-a născut la Niţchidorf.

În general, oraşul se mândreşte că a fost pionier în peste 200 de proiecte culturale, tehnice sau sociale: a văzut născându-se în 1962 primul grup rock al ţării, Phoenix, iar în 1996, primul copil conceput în eprubetă din România. Oraşul, în care mulţi locuitori sunt bilingvi, este considerat de Neumann un exemplu de toleranţă pentru restul României şi chiar în întreaga Uniune Europeană, precum şi un sediu ideal pentru a fi Capitală Europeană a Culturii. AGERPRES