Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, susţine că restabilirea echilibrului între om şi urs, în zonele în care urşii provoacă pagube, se poate face pe baza legilor în vigoare, iar despăgubirile celor afectaţi trebuie să fie rapide şi reale.

„Trebuie să fie foarte clar, nu vrem decimarea efectivului de urşi, noi vrem restabilirea echilibrului între om şi urs. Situaţia este perfectibilă întotdeauna, dar conform legislaţiei în vigoare se poate rezolva pe două căi: cotă de recoltare înainte să fie vreo problemă, pentru că efectivul de urşi în România este de trei ori mai mare, iar în zona noastră, în Curbura Carpaţilor, chiar de cinci ori mai mare. Apoi, cota de intervenţie. Problema este că ne întâlnim cu ursul pe stradă sau dimineaţa când intrăm în grajd sau în şură şi nu este bine pentru că este pusă în pericol viaţa omului. Cu doamna ministru Gavrilescu avem o colaborare eficientă, dar nu este în totalitate eficientă. Dorim ca şi pagubele să fie plătite mult mai repede şi în mod real. Suntem pregătiţi să rezolvăm noi la nivelul judeţului plata acestor despăgubiri, care se face din fonduri guvernamentale”, a spus preşedintele CJ Covasna, la întâlnirea desfăşurată la Prefectura Braşov, pentru a discuta măsuri de prevenire a conflictelor provocate de urs în judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.

În schimb, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a afirmat că legislaţia actuală nu este bună, în primul rând pentru că nu există nicio prevedere pentru protejarea vieţii omului. „Cel puţin în judeţul Harghita, în acest an 16 oameni au fost atacaţi de urs şi nu au primit niciun ajutor. Sunt oameni cu posibilităţi materiale reduse, la fel ca şi familiile din care provin. Trebuie descentralizat sistemul actual de acordare a despăgubirilor în asemenea situaţii, pentru că actualul sistem este unul birocratic şi nu se plăteşte în mod real. Trebuie să avem măsuri active pentru prevenirea acestor conflicte, trebuie să prevenim şi trebuie să implementăm cât mai repede planul de acţiune pentru specia urs. Cel mai important lucru în ceea ce priveşte cotele de intervenţie aşa cum prevede şi legislaţia europeană este ca acestea să fie pe fonduri de vânătoare pentru că suprapopulaţia de urs în judeţul Harghita aduce foarte multe nenorociri”, a explicat sursa citată.

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că, în prezent, pe arealul judeţului Braşov este o dublare a numărului de efective, de la un optim de 340 la 640 de urşi, conform statisticilor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Garda Forestieră şi Fondurile de vânătoare.

„Ursul nemaiavând suficient spaţiu în habitatul său a început să ajungă pe domeniul public. Pe DN1, de exemplu, în zona Timiş-Predeal, de la un an la altul a crescut numărul de urşi accidentaţi pe această arteră de circulaţie. De la trei urşi accidentaţi în 2015, am ajuns la 10 în 2017, acelaşi lucru şi în ceea ce priveşte atacul la om şi la animale. Trebuie acţionat împreună pentru a rezolva situaţia existentă”, a punctat Veştea.

Prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a subliniat că a fost o întâlnire foarte bună, o întâlnire tehnică necesară pentru dezbaterea subiectului. „Înainte de altfel de pagube ne interesează viaţa oamenilor, să protejăm oamenii şi nu să acţionăm după ce incidentele s-au produs. Trebuie să acţionăm preventiv şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca viaţa oamenilor să nu fie pusă în primejdie. Am concluzionat după această întâlnire că trebuie să facem o comisie regională, din care să facă parte preşedinţii Consiliilor Judeţene Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, chiar şi Sibiu şi Prahova sunt bine-veniţi, pentru că trebuie să prevenim atacul ursului la om şi să diminuăm, atât cât este posibil, pagubele produse de aceste animale”, a precizat prefectul.

Primarii localităţilor Zagon şi Bodoc din judeţul Covasna, au venit la întâlnire cu mai multe fotografii făcute de localnici atunci când ursul le ataca animalele din gospodărie sau se afla pe străzile localităţilor. Ei au spus că până acum au participat la mai multe întâlniri, chiar şi la Ministerul Mediului, dar nu s-au luat nici un fel de măsuri.