Sportul pe care l-ar practica cei mai mulţi braşoveni, dacă ar exista infrastructura necesară şi condiţii optime, este nataţia, urmat de alergare, relevă un studiu realizat de o companie de profil pentru Primăria Braşov, comandat, în premieră, în vederea realizării unei strategii şi a dimensionării programelor de investiţii pe următorii ani în acest domeniu.

Conform unei informări transmisă de Primăria Braşov, analiza este parte a strategiei de implicare şi susţinere a sportului, pe care instituţia o pregăteşte în parteneriat cu Agenţia Metropolitană Braşov şi vizează problemele care au ca efect scăderea, în ultimii 30 de ani, a dorinţei braşovenilor de a practica sportul ca mijloc de relaxare, dar şi a numărului celor atraşi de sportul de performanţă.

Potrivit cercetării, unul dintre principalele motive este cel legat de lipsa infrastructurii pentru sporturile pe care braşovenii îşi doresc să le practice, susţine sursa citată.

„Braşovului nu i-au lipsit banii investiţi în sport, ci i-a lipsit o viziune, i-a lipsit o direcţie. Din acest motiv, în realizarea strategiei prin care municipalitatea se va implica în susţinerea sportului, primul pas a fost o analiză a aşteptărilor şi dorinţelor braşovenilor. Cea mai mare problemă a dezvoltării sportului de masă este cea legată de lipsa infrastructurii pentru sporturile pe care braşovenii vor să le practice. Sunt sporturi aflate în topul preferinţelor braşovenilor, cum ar fi alergarea, care ar putea beneficia de infrastructură dedicată, într-un timp foarte scurt. Este necesară extinderea proiectului prin care braşovenii pot avea acces la terenurile din curţile şcolilor, iar acolo unde este posibil, trebuie să amenajăm piste de alergare pe care le pot utiliza elevii, iar în afara orelor de şcoală, toţi braşovenii”, a declarat primarul Allen Coliban.

Potrivit acestuia, o altă măsură pe care municipalitatea poate să o ia este amenajarea unor piste de alergare din tartan, de-a lungul unor zone de promenadă, cum ar fi aleea de sub Tâmpa, sau în paralel cu artere mai puţin circulate.

De asemenea, în ce priveşte nataţia, Coliban susţine că este necesară, pe lângă un program clar de investiţii, „o regândire a modului şi timpilor de utilizare a bazinelor de înot existente în oraş, publice şi private”.

„Aceasta înseamnă, pe lângă modificarea programului la bazinul olimpic, şi discuţii cu Consiliul Judeţean, care are bazinul de la Agrement, şi cu ceilalţi proprietari de bazine şi piscine”, a precizat edilul braşovean.

Conform analizei, realizată de către specialiştii de la Compania Publicis Group, peste 86% dintre cei chestionaţi au răspuns că şi-ar dori să înoate, dacă ar exista condiţii pentru practicarea acestui sport, în condiţiile în care doar 16% dintre cei chestionaţi au practicat înotul sau ştiu să înoate.

Pe locul 2 în topul braşovenilor activi, cu un procent de 78%, se află alergarea, deşi, din cauza lipsei infrastructurii necesare, doar 26% dintre ei au practicat sau practică acest sport, urmată de alergarea montană.

„Nu în ultimul rând, ciclismul rutier are un potenţial mare de dezvoltare la nivelul oraşului, dar lipsa unor piste pentru biciclete, separate de circulaţia rutieră, reduce numărul practicanţilor, de la 63% câţi şi-ar dori să folosească bicicleta pentru sport, la doar 14%, procentul celor care practică sau au practicat ciclismul. Alte sporturi aflate în preferinţele braşovenilor sunt: mountain bike-ul, schiul, fotbalul sau tenisul de câmp, iar pe ultimele locuri între sporturile pe care braşovenii declară că le-ar practica sunt rugby, frisbee şi boxul”, a mai relevat sursa citată.

Analiza Publicis Groupe Romania a avut la bază două cercetări cantitative – Studiul Focus Capi (iulie 2019-decembrie 2020) 14-74 ani, reprezentativ la nivel naţional, şi Studiul Online Publicis Groupe (iunie 2021) 18+ ani, reprezentativ la nivelul Braşovului – fiind realizată pe un eşantion de 270 de femei şi bărbaţi din Braşov. AGERPRES