Un studiu realizat de Institutul Naţional de Administraţie (INA) privind evaluarea oportunităţii flexibilizării modului şi timpului de lucru în administraţia publică relevă că în contextul pandemiei s-au dezvoltat competenţe de digitalizare şi autonomie în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării.

Schemele de muncă flexibile sunt în strânsă legătură cu digitalizarea administraţiei.

Digitalizarea administraţiei presupune baze de date cu acces facil şi interoperabile, flux intern şi extern informatizat al documentelor, semnături electronice şi, nu în ultimul rând, formare profesională în acest sens pentru personalul administraţiei publice, menţionează sursa citată.

Conform rezultatelor chestionarelor, există în continuare percepţia că munca la domiciliu nu implică acelaşi efort precum cea de la sediul instituţiei. Aproape jumătate dintre respondenţii din rândul managerilor consideră că flexibilizarea programului ar creşte productivitatea, iar dezavantajele identificate sunt rezolvabile (lipsă de coordonare între angajaţi, structuri şi instituţii). Avantajele sunt şi de ordin social, economic şi de mediu, întrucât se fluidizează traficul, se diminuează poluarea, iar instituţiile au mai puţine cheltuieli de întreţinere a clădirilor.

Studiul vine cu o serie de recomandări, printre care: achiziţionarea de servicii de certificare a semnăturii electronice; dezvoltarea de noi proceduri de lucru; asigurarea de echipamente IT&C; actualizarea cadrului normativ naţional; formarea personalului privind instrumentele digitale şi a fluxurilor de lucru în mod digital; dezvoltarea unui ghid privind implementarea formelor flexibile de muncă.

Potrivit studiului, modalităţile flexibile de organizare a timpului şi modului de lucru pe care atât angajaţii cu funcţii de execuţie, cât şi cei cu funcţii de conducere le-au utilizat pentru prima oară în timpul crizei COVID-19 au fost predominant o combinaţie între munca prestată la sediul instituţiei cu cea în regim de telemuncă/muncă la domiciliu, urmate de telemuncă şi muncă la domiciliu.

Programul individualizat de muncă (cu dreptul angajatului de a-şi alege ora de sosire şi de venire la locul de muncă) a fost folosit în proporţie de aproximativ 18% în timpul crizei sanitare.

Aproximativ o treime dintre respondenţi nu au aplicat nicio formă de muncă flexibilă în timpul crizei COVID-19 (cel mai probabil aceştia desfăşurându-şi munca de la sediul instituţiei).

Atât angajaţii cu funcţii de execuţie, cât şi managementul ar dori să utilizeze pe viitor predominant o combinaţie între munca prestată la sediul instituţiei şi munca prestată în regim de telemuncă, urmate de telemuncă, munca la domiciliu, timp de muncă repartizat inegal, program individualizat şi program inegal/comprimat. S-au înregistrat câteva opţiuni şi pentru zile libere plătite compensate ulterior prin ore suplimentare.

Activitatea desfăşurată de telesalariaţi a fost considerată satisfăcătoare de peste 70% dintre manageri, ridicându-se la standardele aşteptate. În cazul celor care au răspuns negativ, printre răspunsuri s-au regăsit lipsa de coordonare, lipsa echipamentelor şi a tehnologiilor (inclusiv semnătura electronică), lipsa accesului la baze de date şi lipsa unor măsuri de siguranţă cibernetică. De asemenea, monitorizarea muncii a fost mai dificilă.

Managerii ar opta şi după finele crizei de COVID-19 pentru utilizarea telemuncii/muncii la domiciliu în proporţie de 32,3%, considerând că este o formă eficientă de desfăşurare a activităţii.

Peste o treime (36%) nu ar opta pentru aceste forme de muncă, argumentând că au fost utilizate doar în contextul situaţiei de forţă majoră generată de criza sanitară, iar o altă treime consideră că nu este cazul.

Metodologia de lucru a studiului a avut patru componente: elaborarea şi aplicarea a două chestionare online (unul pentru funcţii de conducere şi unul pentru funcţii de execuţie din administraţia publică), realizarea unui atelier de lucru online (webinar) cu instituţiile relevante în domeniu, studiul legislaţiei naţiona le aferente şi cercetarea studiilor europene cu privire la moduri flexibile de muncă în administraţia publică şi impactul acestora.

Cele două chestionare au fost aplicate la nivel naţional în perioada septembrie – octombrie 2020. Numărul răspunsurilor înregistrate a fost unul reprezentativ pentru validarea rezultatelor, respectiv de 3.285 pentru personalul cu funcţii de execuţie şi de 776 pentru personalul cu funcţii de conducere. AGERPRES