Senatorii au adoptat proiectul privind stabilirea datei alegerilor locale pe 27 septembrie

Senatorii au adoptat propunerea legislativă privind stabilirea datei alegerilor locale la 27 septembrie. S-au înregistrat 81 de voturi “pentru”, 8 ”împotrivă” şi 39 de abţineri.

Comisia juridică a luat în discuţie marţi şi un proiect similar al Guvernului, la care au dat raport de respingere, proiectul fiind respins şi de plenul Senatului. Unele articole au fost preluate de comisie în varianta finală a proiectului adoptat, care urmează acum să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor – for decizional în acest caz.

Parlamentarii USR s-a abţinut de la vot, senatoarea Florina Presadă argumentând că acesta are o serie de prevederi neconstituţionale. “A fost respinsă propunerea USR privind organizarea de vot pe parcursul a două zile – sâmbătă, 26 septembrie, şi duminică, 27 septembrie. (…) PSD nu vrea ca cetăţenii, în condiţii de pandemie, să voteze timp de două zile. Sănătatea românilor va fi pusă în pericol. (…) Joaca cu copiatul dintr-un proiect de lege al Guvenului a rezultat într-o decizie de neconstituţionalitate, în bună parte din cauza paralelismului legislativ”, a susţinut senatoarea USR.

Şi senatorii PNL s-au abţinut de la vot, Daniel Fenechiu reclamând în plen “maniera de lucru”, prin care un proiect similar al Guvernului a fost respins de Comisia juridică şi aproximativ jumătate dintre amendamente au fost preluate în proiectul legislativ al UDMR.

Iniţiatorul propunerii legislative, liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a precizat că proiectul este unul important, care s-a degajat din dezbaterea publică şi din poziţionările publice ale majorităţii formaţiunilor parlamentare sau chiar neparlamentare legat de data alegerilor locale. “Sigur că anul acesta este o situaţie specială, în care a trebuit să prelungim mandatele autorităţilor locale. (…) Avem două proiecte legislative, şi unul are raport de admitere şi celălalt de respingere, aşa cum scrie Regulamentul Senatului. Din punct de vedere procedural, Comisia juridică a luat decizia cea mai bună. (…) Haideţi să fim responsabili”, a spus senatorul.

El a subliniat că proiectul prevede şi fonduri pentru indemnizaţiile membrilor şi preşedinţilor secţiilor de votare. “Acestea sunt, de regulă, prevăzute de o hotărâre de Guvern şi nu de lege, dar pentru că Guvernul nu a prevăzut fondurile necesare, în bugetul anual actual, pentru organizarea celor două alegeri din acest an, Parlamentul a trebuit să vină cu o soluţie în acest sens”, a arătat Cseke Attila.

Propunerea legislativă, iniţiată de UDMR, a avut în vedere contextul epidemiologic existent şi posibil, precum şi necesitatea stabilirii unui consens mai larg al forţelor politice parlamentare cu privire la data la care să se desfăşoară scrutinul.

Potrivit proiectului, data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se stabileşte în ziua de duminică, 27 septembrie 2020, pentru: consiliile locale ale comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi pentru primari; Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al Municipiului Bucureşti; consiliile judeţene, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene.

Potrivit unui amendament, “Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestora şi 5 membri, în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 9 membri, în cazul secţiilor de votare din municipii şi sectoarele municipiilor Bucureşti. În prima etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar în ambele Camere ale Parlamentului şi care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. În a doua etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice care au reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum şi cu un reprezentant al grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, în numele organizaţiilor cetăţenilor, aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în acest grup parlamentar şi care participă la alegerile din circumscripţia electorală respectivă. În a treia etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi electorale care au ca membri cel puţin 6 senatori sau 10 deputaţi. În a patra etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii celorlalte partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi”.

La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 prevederile din OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice se aplică în mod corespunzător Biroului Electoral Central şi birourilor electorale de circumscripţie. La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, AEP,

împreună cu STS, asigură resursele necesare pentru configurarea adreselor de poştă electronică ale BEC şi birourilor electorale de circumscripţie. Se desemnează STS să furnizeze servicii de certificare calificată prin autoritatea de certificare proprie destinate exclusiv membrilor BEC, preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi ai biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii birourilor electorale de ircumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, în scopul îndeplinirii atribuţiilor funcţionale ce le revin, prevede un alt amendament.

La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, primarii pot asigura personalul tehnic necesar pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Totodată, pentru activitatea desfăşurată în cadrul organismelor electorale şi pentru suportul tehnic al acestora, se acordă următoarele indemnizaţii: 250 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi operatorii de calculator; 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, alţii decât cei prevăzuţi anterior; 200 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi preşedintele biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, precum şi pentru locţiitorii acestora; 150 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi pentru locţiitorii acestora; 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale de circumscripţie, alţii decât cei prevăzuţi anterior; 100 de lei de activitate pentru personalul tehnic şi personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripţie ; 250 de lei pe zi de activitate pentru membrii BEC; 150 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al BEC, se mai arată într-un amendament al proiectului. AGERPRES