Stimate Domnule Ader Janos,

Am luat act de scrisoarea delegatiei europarlamentare a FIDESZ de saptamana trecuta si am decis sa va scriu pentru a reitera invitatia pe care v-am lansat-o cu cateva luni in urma de a vizita localitatea Rosia Montana.

Scrisoarea FIDESZ aminteste de recomandarea Parlamentului European din 2010 de modificare a legislatiei privind tehnologiile folosite in minerit in Europa, in scopul interzicerii cianurii. Votul Parlamentului European a fost dat in scopul bine definit al unei recomandari, careia Comisia Europeana i-a raspuns de altfel prompt, spunand ca tehnologia cianurii in minerit este verificata si folosita peste tot in lume intr-o maniera sigura si controlata. Uniunea Europeana are cea mai stricta reglementare in domeniu. Autoritatile europene vor urmari ca legislatia sa fie aplicata unitar in toate proiectele miniere de pe suprafata Europei, dupa cum a aratat saptamana trecuta comisarul european de mediu J. Potocnik intr-o discutie avuta cu vicepresedintele Parlamentului European, dl. L. Tokes, conform relatarii domnului Tokes intr-un comunicat de presa postat pe blogul dumnealui.

Eu va scriu atat ca presedinte al organizatiei UDMR din judetul Alba, cat si ca locuitor al judetului pe suprafata caruia urmeaza sa fie implementat proiectul minier Rosia Montana. Cunosc realitatile zonei si suferinta localnicilor ramasi fara slujbe dupa ce exploatarea de stat si-a incetat activitatea. Localnicii sunt mineri cu o traditie transmisa din tata in fiu de doua milenii incoace. Momentan, singura posibilitate de angajare este in cadrul proiectului minier. Alternative nu sunt, dintre cei care se opun proiectului ninemi nu prezinta alte solutii realiste, viabile pentru zona. Proiectul minier este o sansa atat pentru economia judetului Alba, cat si un proiect cu impact semnificativ la nivelul PIB-ului national. In conditiile economice actuale, fiecare tara, fiecare regiune incearca sa atraga investitori, incearca sa creeze locuri de munca. In cazul locuitorilor zonei Rosia Montana, rata somajului este de peste 80%, deci este o lupta pentru supravietuire in cadrul comunitatii. Atat ministrul culturii si patrimoniului national, Kelemen Hunor, cat si ministrul mediului si padurilor , Borbely Laszlo trateaza problemele existente cu profesionalism si seriozitate maxima. Cu toate ca nu sunt fani ai proiectului, au venit in zona de mai multe ori, pentru a evalua situatia. Nu este deloc intamplator, ca toti primarii din zona, indiferent de culoare politica (toti de nationalitate romana) si majoritatea ONG-urilor si-au manifestat public multumirea pentru aceste fapte. Pastrarea patrimoniului construit, reabilitarea bisericilor, pentru noi maghiarii trebuie sa fie prioritare. Aceste deziderate deocamdata se pot realize doar prin proiectul propus, din pacate nimeni nu a propus alte variante posibile. In plus multi “uita” sau pur si simplu nu stiu ca exista o poluare in zona ACUM. Din vechile galerii miniere sa scurg in continuu ape acide, contaminate cu metale grele, care ajung in Abrudel si apoi in Aries, care pe o lungime de 30 km este mort, fara fauna. Cui ii convine situatia dezastruoasa de acum? Patrimoniul construit sta sa se darame, iar in conditiile actuale fonduri din bugetul de stat sau din bugetul cultelor nu se pot aloca, pentru ca nu sunt. Daca peste cativa ani bisericile se distrug din cauza starii avansate de degradare, unii probabil se vor bucura, mandrii ca au “salvat” Rosia Montana! Acum, solutia pentru salvarea patrimoniului de la Rosia Montana si din alte locuri ar fi tocmai cele 140 de milioane de dolari care s-ar investi in reabilitari in timpul derularii proiectului, suma promisa la presiunile ministrului Kelemen Hunor. Cine nu a fost la fata locului, nu are de unde sa stie ce este acum la Rosia Montana. Si cu fiecare zi care trece, e tot mai rau.

Situatia zonei o tratam cu responsabilitate maxima, fiind constienti de diferitele riscuri. Nimeni nu-si doreste repetarea catastrofelor ecologice gen Baia Mare sau Kolontar – Ungaria. Proiectul RMGC trebuie analizat insa din toate punctele de vedere, luand in considerare atat aspectele ecologice cat si cele economice si sociale. Un exemplu in acest sens ar fi chiar cazul din Ungaria, unde dupa catastrofa cauzata de noroiul toxic rosu, guvernul a autorizat pana la urma repornirea uzinei Mal Zrt, care asigura peste 1100 locuri de munca celor din zona.

In incheiere, va rog cu respect sa acceptati invitatia de a vizita zona in care urmeaza sa fie implmentat proiectul minier si de a sta de vorba cu comunitatile locale pentru a afla problemele cu care se confrunta, aceasta fiind singura modalitate de a avea o imagine documentata a ceea ce se intampla la Rosia Montana.

Cu deosebita stima,

Kovats Krisztian