România ar putea plăti din bugetul statului amenzi de ordinul zecilor de milioane euro, dacă va fi instituit infringement de către Comisia Europeană ca urmare a mai multor zeci de contracte de achiziţii publice atribuite de fostul primar al sectorului 3, Liviu Negoiţă, prin negociere directă, fără anunţ prealabil de participare.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Dan Vlădescu, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că problema principală nu este legată de cele 77 de contracte atribuite prin negociere directă, pentru că vom vedea dacă va fi vorba până la urmă de un caz de infringement, ci de modalitatea în care actele venite de la Comisia Europeană, prin Ministerul Afacerilor Europene, au stat ascunse în ANRMAP până la 12 iunie 2012, când el a fost informat de existenţa solicitării Comisiei Europene.
„Pe 12 iunie am primit un telefon şi un mail de la domnul subsecretar de stat Horaţiu Răzvan Radu, care mi-a atras atenţia că ANRMAP nu a răspuns unei solicitări oficiale a MaEur cu privire la un posibil caz de infringement. Solicitarea era înregistrată la ANRMAP încă din 3 aprilie 2012, în baza unei adrese plecate de la MaEur, se pare în 28 martie 2012. Statul român avea obligaţia să răspundă CE într-un termen limită de 10 săptămâni (31 mai – n.r.), care nu a fost respectat. De ce nu s-a întreprins niciun demers în vederea verificării sesizării primite din partea CE prin intermediul unui sistem de comunicaţii electronice – EU Pilot- nu pot eu să vă răspund. Solicitarea era în instituţie din data de 3 aprilie şi, până în 12 iunie, nu s-a mişcat nicio hârtie în legătură cu acest caz de infringement care poate să aibă consecinţe foarte grave pentru bugetul statului român. Evident, dacă statul român va trebui să plătească, vinovaţii vor trebui să plătească”, a precizat Vlădescu.
Acesta a subliniat că, din cele 77 de contracte încheiate de Primăria Sectorului 3, peste 40 au probleme, adică mai mult de jumătate din ele. Valoarea unui contract este de ordinul zecilor de milioane de lei şi vizează modernizarea străzilor şi nu numai.
Preşedintele ANRMAP a explicat că în cazul acestor contracte nu s-au mai putut aplica amenzi, întrucât, din punct de vedere al legislaţiei în vigoare, toate faptele constatate erau prescrise.
„De ce nu au fost ele observate în interiorul termenului de prescripţie, în cadrul procedurii de supraveghere pe care o desfăşoară ANRMAP, nu ştiu, pentru că nu eu am fost la conducerea instituţiei în perioada de timp în care faptele puteau fi constatate şi putea fi aplicată în mod corect o sancţiune contravenţională. Marea majoritate a contractelor au fost încheiate în anii 2007 – 2008, prin urmare ele s-au prescris de foarte mult timp”, a precizat Vlădescu.
Totuşi, în două cazuri s-ar fi putut aplica o sancţiune administrativă, însă cei doi membri ai echipei de control a ANRMAP au decis să dea avertisment.
„Nu eu aplic avertismentul, nu eu aplic amenda, nu eu am abilitatea legală de a anula un proces verbal de contravenţie pe care l-au întocmit subalternii mei. Ceea ce este cert este că pentru toate cele peste 40 de contracte atribuite cu încălcarea dispoziţiilor legale termenul de prescripţie, conform raportului de control pe care l-au întocmit subordonaţii mei, termenul de prescripţie a expirat de mult”, a adăugat şeful Autorităţii.
El a explicat că procedura după care s-au atribuit contractele era astfel creată încât transparenţa să fie mult diminuată. Mai exact, era luată o valoare totală a unui contract de achiziţie publică, de exemplu 100 de milioane de lei, după care era publicat în SEAP anunţul de participare pentru un prim contract, de 20 milioane de lei, nemaifiind obligatorie publicarea acestuia şi la nivelul comunităţii europene – în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene/JOUE/ -, întrucât această procedură se aplică doar în cazul anumitor praguri valorice. Ulterior, se încheiau acte adiţionale, spunându-se că s-a estimat valoarea iniţială a acelor contracte prin nota de fundamentare.
„Numai că, pentru a beneficia de dispoziţiile legale, trebuia să fie trecută în anunţul iniţial de participare întreaga valoare, de 100 de milioane de lei, nu de 20 de milioane de lei, deci, obligatoriu, anunţul de participare trebuia să fie publicat atât la organismul românesc competent în domeniul achiziţiilor publice – SEAP-, cât şi la organismul european care asigură publicitatea acestor proceduri de achiziţii publice – JOUE. Acesta a fost mecanismul folosit pentru toate cele peste 40 de încălcări constatate de reprezentanţii ANRMAP”, a arătat Dan Vlădescu.
Potrivit acestuia, sesizările din ţară cu privire la aceste neregularităţi nu s-au făcut la autorităţile române, ci direct la Uniunea Europeană. „Oamenii nu mai reclamă la autorităţile din această ţară, ci direct la Uniune”, a subliniat el, atrăgând atenţia că acest caz de infringement este diferit faţă de primul dosar de infringement de la sectorul 3 despre care presa a luat cunoştinţă.
În ceea ce priveşte sesizarea CE, Dan Vlădescu a precizat că ANRMAP a întocmit un raport de control pe care l-a înaintat atât Ministerului Afacerilor Europene -, care, la rândul lui, probabil că l-a retransmis Comisiei Europene -, dar şi către autoritatea contractantă, respectiv Primăria sectorului 3.
„Practic, s-au organizat nişte licitaţii cu încălcarea dispoziţiilor legale care erau chemate să asigure transparenţa. Transparenţa înseamnă că o procedură odată iniţiată trebuie să fie cunoscută atât de operatorii economici din România, dar şi de cei din UE. Prin acest mecanism de spargere a contractului în mai multe contracte s-au eludat dispoziţiile legale care obligau autoritatea contractantă să publice anunţul de participare nu numai în SEAP, dar şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, a conchis şeful ANRMAP.
Acesta a mai spus că în contracte nu este vorba despre fonduri europene, ci naţionale. „Uniunea Europeană nu are niciun fel de problemă că fondurile sunt europene sau naţionale. Uniunea se poate sesiza şi când este vorba despre bani naţionali. Nici primul caz de infringement de la Primăria sectorului 3 nu cred că a vizat fonduri europene”, a adăugat Vlădescu.AGERPRES
