hosu_catalin.jpgDeclară purtătorul de cuvânt al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), Cătălin Hosu, într-un interviu acordat ziarului „Ziua de Cluj”. Compania anunţă că atunci vor fi rezolvate problemele de mediu, de infrastructură, social/comunitare, iar patrimoniul va fi restaurat şi pus în valoare.

De asemenea, Cătălin Hosu abordează câteva aspecte controversate ale investiţiei: certificatul de descărcare arheologică, cele de urbanism, asigurarea proiectului, protejarea Roşiei Montane.

– Domnule Cătălin Hosu, deţine RMGC toate certificatele de descărcare arheologică necesare? Există vreunul contestat în instanţă?

– Unul dintre ele a fost contestat, iar instanţa a hotărât anularea sa. Asta nu înseamnă că nu putem cere un nou certificat de descărcare arheologică, ţinând cont de recomandările instanţei.

– Până acum, companiei i-au fost anulate de către instanţă patru certificate de urbanism. Al cincilea, obţinut recent, a fost, la rândul său, atacat în instanţă. Care este diferenţa dintre primele patru certificate şi cel de-al cincilea? Dacă va avea aceeaşi soartă, cum veţi proceda?

– Este foarte important de înţeles ce este un certificat de urbanism. Certificatul de urbanism este un act de informare, cu valabilitate de 12 luni, prin care autorităţile aduc la cunoştinţă solicitanţilor cerinţele de urbanism şi avizele necesare obţinerii autorizaţiei de construire. Acest document nu este un aviz, un permis sau o autorizaţie.

Oricine are dreptul de a solicita un certificat de urbanism, iar autorităţile locale sunt obligate să emită acest document la cerere. Reamintim că RMGC a câştigat acum două luni, la Tribunalul Alba, procesul prin care se solicita anularea primului certificat de urbanism, nr. 68/2004, eliberat pentru RMGC de către Consiliul Judeţean Alba. Cererea de anulare a fost introdusă de Asociaţia Alburnus Maior. Certificatul de urbanism nr. 68/2004 a fost eliberat în anul 2004, înainte de elaborarea studiului de impact asupra mediului pentru Proiectul Roşia Montană. Actualul certificat de urbanism este mult mai elaborat şi ţine cont de toate recomandările anterioare ale instanţei.

– Există varianta ca board-ul RMGC să ia în calcul posibilitatea de a nu se asigura împotriva dezastrelor naturale sau a accidentelor ecologice? În această situaţie, cine va plăti costurile unor eventuale asemenea calamităţi?

– Nu există această posibilitate. Asigurarea este o condiţie obligatorie a finanţării construcţiei obiectivelor miniere. Mai mult decât atât, în proiectul nostru există trei niveluri de asigurare. Primul, cerut de legea românească şi europeană, este garanţia financiară pentru reabilitare şi reconstrucţie ecologică. Cel de-al doilea nivel este un mecanism independent de monitorizare a angajaţilor RMGC, iar cel de-al treilea, care reprezintă Best Practice la nivel internaţional şi la care ne-am angajat, este asigurarea internaţională, cu o casă de brokeraj cunoscută şi cu experienţă solidă în industria minieră.

– Ce efect ar putea avea asupra proiectului RMGC o eventuală catalogare a Roşiei Montane drept sit protejat UNESCO? Consideraţi că Roşia Montană merită acest statut, de sit protejat UNESCO?

– Conform legii, până acum RMGC a finanţat cercetarea patrimoniului din Roşia Montană cu 11 milioane de dolari. Compania s-a angajat să participe cu încă 35 de milioane de dolari la restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului şi la delimitarea zonelor cu valori de patrimoniu, astfel încât acestea să fie restaurate în beneficiul comunităţii locale: aceste zone, atât de suprafaţă, cât şi de subteran, sunt centrul istoric al comunei, cu o suprafaţă de 135 de hectare, peste 300 de case, zona Carpeni, zona Păru Carpeni, monumentul funerar de la Tăul Găuri, Piatra Corbului, galeria Cătălina-Monuleşti şi altele.

Am deschis publicului prima expoziţie a mineritului la Roşia Montană şi ea a fost deja vizitată de mii de oameni. Dacă Roşia Montană va fi înscrisă în lista UNESCO, statul român va trebui să participe cu fonduri pentru restaurare, şi ştim cu toţii că fondurile Ministerului Culturii sunt infime faţă de nevoile patrimoniului românesc. Dar trebuie precizat că înscrierea în patrimoniul universal se face cu acordul tuturor părţilor implicate, iar comunitatea locală a spus răspicat că nu doreşte această înscriere dacă ea înseamnă stoparea mineritului în zonă. RMGC va sprijini înscrierea Roşiei Montane în lista UNESCO la încheierea proiectului minier, pentru că atunci vor fi fost rezolvate toate problemele de mediu, de infrastructură, social/comunitare şi, cel mai important în acest caz, patrimoniul va fi fost deja restaurat şi pus în valoare.

La fel s-a întâmplat şi în cazul altor comunităţi miniere aflate acum în lista UNESCO, ca de exemplu Las Medulas – în Spania (mine romane de aur), Roros – Norvegia, Bleanavon şi Cornwall – Marea Britanie, Falun – Suedia, Banska Stiavnica – Slovacia. Însă toate acestea sunt situri unde zăcămintele au fost în totalitate epuizate. Ajutorul pe care îl oferă UNESCO constă în publicitate făcută acestor zone care acum se vor axa pe turism.

– Ce opţiuni de viitor vor avea locuitorii Roşiei Montane după încheierea proiectului minier?

– Mai multe şi mai variate decât acum, pornind de la o situaţie mult mai bună în ceea ce priveşte bunăstarea, nivelul de trai, de educaţie şi sănătate, mediul înconjurător, infrastructură, patrimoniu cultural şi altele. Pentru că acest proiect minier poate acţiona ca un motor al dezvoltării Roşiei Montane şi a zonei.