Reprezentanţii AMR doresc ca noul Cod administrativ să intensifice descentralizarea şi să nu sporească atribuţiile prefectului

Reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România şi-au prezentat pe 8 mai, în cadrul Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea Codului administrativ, punctul de vedere pe marginea acestui proiect, solicitând intensificarea procesului de descentralizare şi menţinerea atribuţiilor actuale ale prefectului.

“S-a văzut întotdeauna că atunci când un serviciu public s-a apropiat de cetăţean, în relaţia cu primăria, lucrurile au funcţionat mult mai bine. (…) Vrem ca comunitatea locală să aibă averea ei. Averea ei produce dezvoltare. Eu îmi aduc aminte anii 2001-2002, când s-a discutat despre proprietate, prima dată şi-au făcut proprietatea Apele Române, apoi CFR – adică toate acele servicii mari – şi la sfârşit a venit şi administraţia locală. Astăzi dacă mergem în comunităţile noastre, vedem o zonă administrată corect de primării şi o zonă neadministrată de aceste instituţii. (…) Trebuie să ieşim din zona conflictelor de interese şi incompatibilităţilor atunci când vorbim despre arhitecţi. Dacă ne uităm în istoria României, perioada interbelică, o să vedem că cei mai mari arhitecţi ai comunităţilor erau cei care lucrau şi cu primăria, dar aveau în acelaşi timp şi instituţiile lor. Astăzi ne bucurăm dacă avem un arhitect în marile municipii, ne bucurăm dacă găsim un arhitect la nivelul judeţelor”, a declarat primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă.

Primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, a apreciat că noul Cod administrativ “întăreşte şi mai mult puterea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”. Totodată, el a atras atenţia asupra faptului că salariile au fost mărite, fără să fie motivată în vreun fel performanţa, şi că funcţionarii publici ar fi devenit “o nouă rasă umană”.

“Fondul de salarii în 2016 era de 10,8 miliarde de euro şi anul ăsta a ajuns al 17,6 miliarde. S-a întâmplat ceva după ce am mărit salariile în două rânduri numai anul trecut? Nu s-a întâmplat nimic. Nu există nicio motivare la sistemul ăsta. Nu aici este problema, trebuie să refacem acest sistem, ca să funcţioneze. (…) Acest funcţionar public a devenit în România o nouă rasă umană. Anul trecut le-am mărit salariile în două rânduri, le mărim în continuare. Probabil în 2019 o să ajungem la dublarea bugetului pentru salariile bugetarilor fără să avem niciun progres în această ţară. (…) Din concursuri ies foarte mulţi mediocri, fără să promovăm o elită”, a spus primarul.

Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, a subliniat că toate domeniile în care s-a realizat descentralizarea funcţionează mai bine şi a atras atenţia asupra faptului că legea cadru a descentralizării a fost adoptată în urmă cu 12 ani, dar că în această perioadă, “cu excepţia domeniului sănătăţii”, practic nu s-a întâmplat nimic în această direcţie.

“Din ce am citit eu din acest Cod administrativ, din nou se întăreşte poziţia prefectului, în loc să fie întărite instituţiile din administraţia publică locală şi judeţeană. Din 2006 încă nu au fost elaborate strategiile locale de descentralizare. (…) Tot ce înseamnă mecanism de descentralizare ar trebui simplificat, nu complicat. În acest cod administrativ nu se simplifică. Practic, principiile merg spre centralizare şi nu spre descentralizare. (…) Iar instituţia prefectului să aibă un rol de control, aşa cum scrie în Constituţie, dar nu mai mult de atât şi să existe şi o răspundere. În acest moment noi suntem controlaţi de zeci de instituţii, iar în momentul în care câştigăm în instanţă nimeni nu are nicio răspundere, nimeni nu plăteşte din cauza abuzurilor celor care ne controlează (…) ne sunt blocate investiţiile şi până la urmă pierde cetăţeanul. Trebuie să existe un echilibru între toate funcţiile publice din acest stat şi să nu întărim instituţia prefectului, să nu punem prefectul să vină în instituţii să ne controleze”, a spus el.

Marcel Ciolacu (PSD), preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea Codului administrativ, a apreciat de asemenea că prefectului nu trebuie să îi fie suplimentate atribuţiile. “Trebuie să rămânem la ceea ce prevede Constituţia şi să nu inventăm atribuţii noi ale prefectului. Sunt unul dintre cei care doreşte să iasă din ipocrizia cu prefecţii înalţi funcţionari publici. (…) Eu unul susţin ca prefecţii şi subprefecţii să fie asimilaţi secretarilor de stat şi subsecretarilor de stat. (…) Ar trebui găsită o soluţie pentru arhitectul şef: ori externalizat serviciul, ori introdus în aparatul propriu al primarului. Nu ştiu cât de constituţional este să scoatem incompatibilităţile doar pentru arhitectul şef. Trebuie găsită o soluţie, în acest moment marea majoritate a marilor municipii nu au arhitect şef”, a spus el.

Victor Paul Dobre (PNL) a pledat la rândul său pentru intensificarea procesului de descentralizare. Potrivit acestuia, proiectul Codului administrativ va fi “ceva între o culegere de legi şi nişte modificări”, fără să realizeze o reformă reală a statului. “Ce rost are să ţin Direcţia Agricolă la prefect? Prefectul ar trebui să aibă în subordine instituţiile de forţă, în situaţiile de urgenţă, care necesită un tip de intervenţie superior. Şi atât. Din păcate, însă, nu există voinţă politică pentru descentralizare şi ne izbim de această birocraţie dâmboviţeană. (…) În ceea ce priveşte controlul prefectului el trebuie să fie de legalitate”, a precizat el.

Florina Presadă (USR) a apreciat că în proiectul Codului administrativ “descentralizarea a fost uitată, iar regionalizarea e menţionată în treacăt”. “Principalele probleme din administraţia publică, blocajele pe care le întâmpinaţi, vin din lipsa unificării, clarificării şi transparenţei procedurilor administrative. Ne-am grăbit cu un Cod administrativ. Trebuia ca mai întâi să avem un Cod de procedură administrativă. Toate ţările civilizate au un Cod de procedură şi nu au un Cod administrativ”, a declarat ea.

Senatorul UDMR Cseke Attila a apreciat că proiectul Codului administrativ “comportă anumite probleme”, inclusiv prin prisma faptului că la articolul 10 este invocată prioritatea “interesului public naţional faţă de interesul public local”. “O definiţie frumoasă, o propoziţie frumoasă, dar în care se pot ascunde foarte multe lucruri. E de discutat despre acest articol. (…) Schimbarea anumitor procente de majorităţi necesare pentru adoptarea anumitor hotărâri, inclusiv de revocare din funcţie – adică schimbarea majorităţii de două treimi pentru revocarea preşedintelui, vicepreşedinţilor de consilii judeţene şi viceprimarilor, de la două treimi, cât este astăzi, la majoritate plus unu – după părerea noastră, este periculoasă, pentru că va afecta în anumite UAT-uri stabilitatea mandatului conducătorilor”, a precizat el.

Secretarul de stat în MDRAP Sirma Caraman a declarat că proiectul Codului a fost elaborat împreună cu asociaţiile din domeniu, ţinându-se cont de majoritatea problemelor semnalate. “Referitor la funcţia publică, am ţinut cont de observaţiile dânşilor, s-au descentralizat toate concursurile. ANFP nu va mai organiza niciun concurs. Avizele au fost eliminate. Numai atunci când se face o nouă organigramă va da aviz ANFP. Ponderea subiectelor pentru funcţia publică a fost limitată la 20%. Legat de arhitect, trebuie să modificăm în legea 350, a urbanismului, unde sunt nişte condiţii privind instituţia arhitectului”, a spus Sirma Caraman. AGERPRES