Chiar dacă Republica Moldova este într-o situație delicată, oamenii ei se luptă pentru a susține proiectul de aderare în Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru portalul Administratie.ro, Radu Popescu, fost consultant politic în Republica Moldova, ne spune cât de pregătită este administrația țării pentru acest proiect: “În acest moment, după părerea mea, instituțiile publice de peste Prut nu sunt suficient de puternice, din punct de vedere instituțional, sustenabile și, cel mai important, abia încep să fie focusate pe politicile de promovare și integrare a Republicii Moldova în UE. La aceasta se adaugă și politicile contradictorii care au guvernat statul și liderii schimbați mult prea des, toate aceste lucruri au lăsat amprente în Administrația Republicii Moldova”.

Potrivit lui Radu Popescu, administrația locală a României poate sprijini instituțiile partenere din Republica Moldova în complexul proces de transformare pe care îl implică integrarea în sistemul legislativ și administrativ al UE exportul de expertiză și experiență necesare în alinierea și îndeplinirea prevederilor și rigorilor Aquis-ului comunitar. “Plecând de la ideea că integrarea în Spațiul Administrativ European (SAE) presupune creșterea gradului de compatibilitate a sistemelor administrative, pentru Republica Moldova aceasta înseamnă câteva lucruri: reforma administrativ-teritorială (raioanele sunt reminiscențe ale sistemului sovietic de administrație, iar primăriile cu 1.000 de locuitori nu pot fi sustenabile în gestionarea treburilor publice); creșterea gradului de autonomie locală, ca instrument de abilitare financiar-economică și responsabilizare în raport cu cetățenii din comunitate”.

În acest moment, putem deja să vorbim despre existența unei colaborări reale, cu proiecte concrete și rezultate vizibile între administrațiile locale din România și Republica Moldova. Radu Popescu ne dă câteva exemple: “Existența relațiilor de colaborare și, cel mai important, a acțiunilor de colaborare dintre structurile asociative ale APL din ambele țări: CALM (Congresul AL din Moldova) și ACM (Asociația comunelor din Ro) și AOM (Asociația Orașelor din Ro) ș.a.; Acordurile de înfrățire dintre localități, raioane și județe (câteva sute) și proiectele concrete desfășurate de-a lungul ultimilor ani; colaborarea în cadrul Programului Operațional Comun RM-RO finanțat de UE (proiect transfrontalier) și în cadrul altor proiecte cu finanțare din partea partenerilor de dezvoltare”.

Întrebat care crede că vor fi principalele impedimente și provocări cu care se vor confrunta instituțiile de administrație publică din Republica Moldova, Radu Popescu a concluzionat: “Cea mai mare problemă pe care o văd eu ține de capacitatea administrativă a administrațiilor publice din Republica Moldova, ori aceasta înseamnă fragmentarea excesivă a sistemului administrativ, capacitate fiscală și instituțională slabă și, implicit, financiară pentru asigurarea celei mai importante funcții ale administrațiilor publice – prestarea serviciilor publice către comunitate. De fapt, administrațiile publice din Republica Moldova au azi mai mult o funcție de reprezentare, decât una ce ține de furnizarea serviciilor publice calitative și sustenabile către populație”.