Propunerea legislativă pentru gestionarea resurselor umane în instituţiile publice în stare de urgenţă/asediu, adoptată tacit în Senat

Senatul a adoptat tacit, pe 21 august, o propunere legislativă iniţiată de parlamentari USR, prin care măsurile referitoare la gestionarea resurselor umane în instituţiile publice în cazul stării de urgenţă sau de asediu se iau pe baza unui plan special de gestiune.

Nota de adoptare tacită pentru acest proiect de act normativ, pentru care termenul de dezbatere şi vot în prima Cameră sesizată s-a împlinit pe 16 iulie, a fost citită, în plen, de vicepreşedintele Senatului, Titus Corlăţean.

“Proiectul de act normativ propune instituirea unui regim juridic care sa permită pe de o parte egalitatea de tratament între angajaţii sectorului privat şi totalitatea celor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public. Pe de altă parte, se instituie proceduri şi criterii obiective în luarea unor măsuri unilaterale atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru personalul contractual. Pentru a proteja funcţionarii publici şi personalul contractual în faţa unor eventuale abuzuri din partea conducătorului instituţiei publice, cât şi pentru a oferi acestuia un instrument obiectiv de decizie, se instituie reguli specifice pentru întocmirea unui plan special de gestiune a resurselor umane, singura bază pentru luarea unor decizii unilaterale de gestiune a personalului bugetar în situaţii deosebite”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Planul special de gestiune a resurselor umane vizează toate categoriile de personal bugetar, cu excepţia asistenţei medicale, justiţiei, învăţământului, sistemului de apărare siguranţă publică şi securitate.

Potrivit propunerii legislative, în baza planului special de gestiune a resurselor umane, conducătorul instituţiei publice dispune măsuri individuale pentru o parte sau tot personalul din subordine până la reluarea activităţii ca urmare a încetării stării de urgenţă sau asediu.

Printre aceste măsuri se numără exercitarea atribuţiilor de serviciu de la domiciliu, reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului lunar cu cel mult 20%, suspendarea raportului de muncă din iniţiativa angajatorului, dacă fluctuaţia gradului de încărcare cu sarcini în timpul stării de urgenţă sau asediu este de peste 20%.

“Măsurile se stabilesc de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice prin rotaţie, pe perioade de timp similare, proporţional cu fluctuaţia gradului de încărcare cu sarcini de serviciu exprimat procentual la nivel de compartiment şi raportat la durata estimată a stării de alertă/asediu astfel încât să nu existe discriminări în aplicarea măsurilor individuale faţă de personalul bugetar cu atribuţii identice sau care îndeplinesc sarcini similare. Pe durata suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu din iniţiativa angajatorului (…) personalul contractual şi/sau funcţionarii publici implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă care nu mai desfăşoară activitate beneficiază de indemnizaţie plătită din fondul de salarii în valoare de 75 la sută din salariul lunar corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare. Indemnizaţia prevăzută este în supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii”, se mai arată în proiect.

Propunerea legislativă privind planul special de gestiune a resurselor umane va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. AGERPRES