baltazar_bogdan.jpgÎntr-un interviu acordat cotidianului „Ziua de Cluj”, reputatul analist economic Bogdan Baltazar vorbeşte despre ieşirea din criză, banii de la FMI şi motivele pentru care susţine Proiectul Roşia Montană.

Bogdan Baltazar spune că 35% dintre şomerii înregistraţi în acest moment la nivelul judeţului Alba şi-ar putea găsi un loc de muncă în cadrul acestui proiect în primii doi ani ai construcţiei, iar demararea lucrărilor, cu cel mai mare standard de calitate din Europa, ar fi un catalizator pentru dezvoltare durabilă a întregii zone.

Redăm în continuare interviul intregal:

– Cum ieşim din criză, domnule Baltazar?

– Prin investiţii străine şi folosirea eficientă a resurselor. Investiţiile străine directe au scăzut în 2009 la jumătate faţă de 2008, până la 4,89 miliarde euro.în primele două luni ale anului 2010, capitalul străin absorbit a fost de doar 466 milioane euro, în scădere de 2,8 ori faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2009, de 1,32 miliarde euro.

– Banii de la FMI?

– Acoperă găuri, nu creează valoare adăugată.

– Dar un oficial al Fondului a declarat că România va avea cea mai spectaculoasă creştere, de 5%, anul viitor.

– Basme! Putem interpreta ca la Radio Erevan: nu a crescut, ci a scăzut şi nu s-a dat, s-a luat. Cred, totuşi, într-o creştere de 2 – 2,5% în 2011.

– Toţi vorbesc că IT-ul ar fi salvatorul planetei.

– IT-ul e un mijloc. N-are cum un instrument să aducă sănătate pe termen lung.

– Se poate resuscita organismul economic prin exploatarea resurselor?

– O mare parte din puterea economică şi influenţa marilor puteri (SUA, Rusia, China) se bazează şi pe faptul că acestea au şi cele mai mari operaţiuni de exploatare a resurselor lor minerale. Istoric, industria extractivă a reprezentat şi pentru astfel de state, dar şi pentru România interbelică, o parte a soluţiei pentru ieşirea din recesiune. În perioada interbelică, eram pe primul loc în Europa la producţia de petrol, iar la gaze naturale şi aur ţara noastră ocupa locul doi în acelaşi clasament. Iar comunismul a decimat tot, că doar Marx zicea că „nu mai sunt Oceane de deschis”. Iar acum nu punem în valoare nici ce mai avem!

– Sunteţi unul dintre susţinătorii Proiectului Roşia Montană. De ce?

– Compania canadiană are soluţii: 2.300 de locuri de muncă directe. Dar mai creează locuri de muncă la care nu se gândeşte nimeni, la forţa de muncă indirectă, de la marinarii la şoferii care transportă uneltele… Nu se poate să nu ţinem cont de un asemenea proiect de dezvoltare durabilă.

– Dar resursele naturale sunt epuizabile pe măsură ce sunt extrase. încadrarea într-o viziune de dezvoltare durabilă nu este o contradicţie?

– Mineritul este compatibil cu dezvoltarea durabilă deoarece contribuie la bunăstarea generaţiilor viitoare prin strângerea altor forme de capital cum ar fi capitalul uman sau capitalul social.

– Canadienii stau cu banii la poartă de zece ani. Cum vă explicaţi?

– Iar moţii continuă să spună proverbul: „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă.” Blocajele administrative, contestaţiile aberante ale ecologiştilor, teama unor guvernanţi, toate au amânat procesul de convertire a zestrei reprezentative de resursă, unică în Europa, în bani pentru sănătate, educaţie şi dezvoltare social-economică. Demararea lucrărilor, cu cel mai mare standard de calitate din Europa, ar fi un catalizator pentru dezvoltare durabilă, mai degrabă decât antiteza acesteia.

– Sunteţi foarte ferm în susţinerea proiectului.

– Mă exasperează intelectualitatea soft, care cere unor oameni deprinşi de sute de ani cu mineritul să cultive păpădiile sălbatice, să crească melci sau să împletească în munţi coşuri de răchită… bine că nu cuiburi de rândunică!

– „E un proiect cu oameni şi pentru oameni”, susţine Dragoş Tănase, directorul RMGC. Aşa să fie?

– Aţi fost acolo? E o Vale a Plângerii, dom’le! E o nebunie să stai pe munţi de aur, acum când preţul mondial a atins cote maxime. Mă îngrozeşte acest servilism mintal al celor care se tem de ecologişti. În spatele acestora din urmă sunt, într-adevar, interese mari.

– Care ar fi?

– Păi, aţi văzut cine finanţa Greenpeace? Adevărul a ieşit la iveală după căderea Zidului de Fier.

– Moscova… nu crede în lacrimi. Mă rog … Pe lângă cele aproape 2 miliarde de dolari la bugetul de stat, ce mai aduce Proiectul Roşia Montană?

– Bani la bugetul local şi al judeţului Alba, locuri de muncă, pentru că rata şomajului este de peste 12% pe judeţ, iar în comuna Roşia Montană, de 80%, după încetarea activităţii RoşiaMin. Nu îţi vine să plângi? Care politician responsabil s-ar opune creării a 2.300 de locuri de muncă numai pe perioada etapei de construcţie a minei, având un factor multiplicator de 2,5 la 1, rezultă deci încă 5.750 de locuri de muncă, în marea lor majoritate în judeţul Alba? în total, 8.050. 35% dintre cei 22.580 de şomeri la nivelul judeţului Alba şi-ar putea găsi un loc de muncă în cadrul acestui proiect în primii doi ani ai construcţiei.

– E mult, e puţin?

– Mai mult decât Nimicul devastator.

– Dar şi bugetul de stat se va ferici cu nişte sume…

– 1,8 miliarde de dolari. Ultimul proiect al „Strategiei” industriei miniere al guvernului prevede pentru realizarea obiectivelor în perioada 2008 – 2012 fonduri necesare de la bugetul de stat de 960,415 milioane euro, de peste 5 ori mai mult decât fondurile alocate în perioada 1998 – 2007, care, la rândul lor, erau împrumutate în proporţie de 77%. De unde aceşti bani dacă până acum s-au alocat sume infime? Proiectul Roşia Montană este soluţia, pentru că nu poţi să iei bani de la învăţământ, sănătate, pentru a-i da mineritului. E o crimă.

– Oficialii companiei susţin că România ar câştiga peste 4 miliarde de dolari. De unde vor veni banii aceştia, în condiţiile în care participarea statului român e de doar 19%?

– Mai întâi, din plata redevenţei pentru resursa exploatată, din taxele şi impozitele general aplicabile oricărei activităţi comerciale şi, nu în ultimul rând, din dividendele corespunzătoare pachetului de 19,3% de acţiuni deţinute prin compania de stat Minvest Deva.

– Care ar fi suma totală dacă s-ar demara proiectul de investiţie?

– Din proiecţia bugetară de 7,5 miliarde USD a proiectului, 56%, respectiv 4,173 miliarde USD, vor rămâne în România. La nivel naţional, Proiectul Roşia Montană va genera 4 miliarde USD pentru economia României (2,2 miliarde USD – încasările sectorului privat implicat în proiect (livrări de bunuri şi servicii) şi 1,8 miliarde la bugetul de stat (dintre care 58 milioane USD încasări la nivel buget local).