Proiect privind digitizarea documentelor medievale anterioare anului 1600, lansat la Universitatea din Bucureşti

Aproape 32.000 de unităţi arhivistice care reprezintă aproximativ 36.000 de documente medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naţionale vor fi digitizate până în aprilie 2016 şi va fi creată o bază de date accesibile online, prin intermediul proiectului “Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”, care a fost lansat luni la Universitatea din Bucureşti.

În plus, pentru şapte filiale judeţene de arhivă, care au cele mai mari cantităţi de documente, se va crea câte un portal web, în cadrul căruia va exista o secţiune dedicată unui muzeu virtual. Alte circa 1.000 documente vor fi restaurate înainte de scanare.

Potrivit directorului Arhivelor Naţionale, Ioan Drăgan, din cele circa 32.000 unităţi arhivistice care se află în 32 de filiale ale Arhivelor Naţionale, majoritatea au fost păstrate în serviciile judeţene Cluj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Covasna şi Maramureş, respectiv la Serviciul Arhivelor Istorice Centrale din Bucureşti.

Ioan Drăgan a susţinut că acest lucru va reprezenta un tezaur nu numai pentru România ci şi pentru zona europeană. “Important este că tezaurul este al nostru şi prin apartenenţa la la Europa este şi un tezaur european”, a afirmat şeful Arhivelor Naţionale.

Potrivit acestuia, România are un milion de metri liniari de documente de arhivă, dintre aceştia numai 325.000 fiind la Arhivele Naţionale. “Majoritatea documentelor vizate de proiect (circa 90%) se referă la istoria Transilvaniei şi sunt scrise în limbile latină (80%), germană şi maghiară. Documentele referitoare la Ţara Românească şi Moldova sunt scrise în limbile slavonă şi română”, a arătat Drăgan.
Prezent la evenimentul de lansare, decanul Facultăţii de Istorie, Adrian Cioroianu, şi-a exprimat mulţumirea faţă de derularea acestuia proiect, arătând că patrimoniul unei ţări înseamnă “ceea ce se lasă de la o generaţie la alta”. Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a mulţumit Guvernului norvegian care a făcut posibilă derularea acestui proiect.

Ideea de a digitiza documentele istorice este foarte importantă pentru tinerii cercetători din domeniul istoriei, demografiei, sociologiei, a declarat rectorul. Totodată, acest proiect va fi benefic specialiştilor care se specializează în domeniul istoriei medievale. Ambasadorul Norvegiei, Tove Bruvik Westberg, a afirmat că este o reală onoare să participe la lansarea unui proiect important privind digitalizarea documentelor medievale româneşti.

Proiectul de digitizare a documentelor medievale are mai multe grupuri ţintă, care pot fi clasificate după relevanţa lor în mediul academic sau, în general, în societate.
Astfel, din perspectivă ştiinţifică, cel mai important grup ţintă este format de mediul academic, iar în institutele de istorie sau studii socio-umane, care sunt în subordinea Academiei Române, aflate în Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Târgu-Mureş etc., sunt istorici specialişti în cercetarea istoriei medievale.
De asemenea, universităţile din România au facultăţi de istorie sau arhivistică (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Alba Iulia, Sibiu etc.), unde există specialişti – profesorii, dar şi un potenţial de formare a specialiştilor – studenţi, masteranzi şi doctoranzi.

Există institute de cercetare a istoriei, în special a Transilvaniei, care funcţionează ca ONG-uri, cu specialişti foarte buni în cercetarea istoriei, ca de exemplu Societatea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca.

Din aceeaşi perspectivă academică sunt vizaţi istoricii din Ungaria interesaţi de istoria Transilvaniei medievale, din centrele academice din Budapesta, Debrecen, Szeged sau Pecs. Deşi în număr mai mic, în Germania există istorici interesaţi de istoria saşilor din Transilvania.

Toate documentele vor fi scanate cu echipament specific, vor fi prelucrate de către paleografi iar meta-datele rezultate vor fi introduse în baza de date. Pentru prelucrarea documentelor vor fi angajaţi în proiect specialişti în paleografiile respective, preponderent tineri pregătiţi în centrele universitare din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

Proiectul este finanţat de Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, prin Programul PA16/RO12 “Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural’, şi este implementat de Universitatea din Bucureşti în parteneriat cu Arhivele Naţionale, Universitatea “Babeş-Bolyai” şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei. Perioada de implementare a proiectului este de 17 luni, până în aprilie 2016, valoarea totală fiind de 3.942.848,08 lei, din care 85% este finanţare nerambursabilă din Mecanismul Financiar al SEE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) iar 15% este finanţare nerambursabilă din bugetul naţional. AGERPRES