Autorităţile tulcene vor ca în turismul ecumenic din nordul Dobrogei să antreneze 100.000 de persoane pe an prin implementarea proiectului ”Valorificarea turistică a mănăstirilor tulcene prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces şi de mediu”, cunoscut sub numele de ”Triunghiul mănăstirilor”.

Directorul de proiect, Nicu Mihai, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că lucrările de amenajare a drumurilor din zona mănăstirilor Celic-Dere-Saon-Cocoşu se vor finaliza în luna iulie, până în prezent ele fiind realizate în proporţie de 4%.

”Preconizăm ca numărul turiştilor să crească, numărul beneficiarilor fiind de minim 100.000 de turişti pe an, precum şi minim 35.000 de turişti care tranzitează zona, având în vedere şi Delta Dunării, având în vedere faptul că sunt solicitări foarte multe pentru a se ajunge la aceste mănăstiri. Sperăm să ne încadrăm în parametrii estimaţi”, a menţionat Nicu Mihai.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Nicolae Chichi a menţionat că nu se aşteaptă la un număr foarte mare de turişti în zonă.


”Nu cred că vom avea foarte mulţi turişti care vor dori să stea o săptămână aici, dar speranţa noastră este ca acest tip de turism să se dezvolte”, a precizat vicepreşedintele CJ. Viceprimarul comunei Niculiţel Nicolae Bălea a declarat că în zonă există deja pensiuni care au fost închise în urmă cu câţiva ani din cauza lipsei turiştilor. ”În urmă cu patru ani aici au fost trei pensiuni care au fost însă închise şi sunt în conservare. Am rezolvat problema PUZ-ului în zona Capaclia, şi vom scoate la licitaţie acea zonă pentru realizarea unei infrastructuri turistice. De asemenea, Consiliul Judeţean are o mare problemă cu Străjeria, fosta tabără, care se întinde pe o suprafaţă de 3,7 hectare, într-o locaţie foarte frumoasă şi care ar putea fi reabilitată. Acesta este un început, iar dacă infrastructura de acces va fi rezolvată, şi investitorii vor veni aici”, a susţinut viceprimarul comunei Niculiţel.


Proiectul „Triunghiul mănăstirilor” a fost înaintat spre finanţare încă din anul 2004, însă din cauza lipsei fondurilor necesare realizarea acestuia a fost amânată. În valoare de peste 75,8 milioane de lei, proiectul vizează modernizarea a 38,2 kilometri de căi de acces care unesc mănăstirile Saon, Celic-Dere şi Cocoşu şi are drept obiectiv dezvoltarea turistică durabilă şi a mediului de afaceri în nordul judeţului Tulcea. De rezultatele acestui proiect vor beneficia, conform CJ, minimum 135.000 de turişti pe an, 40.000 de locuitori ai judeţului Tulcea şi 38 de agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în zonele avute în vedere de proiect sau în imediata apropiere a acestora.


Mănăstirea Cocoş, din apropierea localităţii Niculiţel, a fost ridicată în 1833 de trei călugări români veniţi de la muntele Athos. Prima biserică a mănăstirii a fost reparată în 1842 şi 1846 şi s-a păstrat până în 1910, când a fost demolată pentru a se construi biserica actuală, din mănăstirea de altădată rămânând doar turnul-clopotniţă ridicat între anii 1864 şi 1883. Mănăstirea care păstrează în prezent osemintele sfinţilor Atanasie, Camasis, Zotic şi Atalos, descoperiţi la Basilica paleo-creştină din Niculiţel, a fost puternic afectată de cutremurul din 1940 şi de incendiul din iulie 1947, când clopotniţa a ars, iar clopotele s-au topit.


Mănăstirea Celic, din apropierea localităţii Celic-Dere, comuna Frecăţei, a fost întemeiată între 1841-1844 de arhimandritul Athaniasie Lisavenco şi schimonahul Paisie ca mănăstire mixtă. A fost părăsită 10 ani şi distrusă în timpul războiului Crimeei când arhimandritul s-a refugiat în sudul
Basarabiei de unde venise. În 1846, călugărilor li se construieşte un schit la Cilicul de Jos, actuala mănăstire Saon, Celicul rămânând mănăstire de călugăriţe. Biserica ‘Adormirea Maicii Domnului’ a acestei mănăstiri este construită începând cu 1901, până în 1932 ea căpătând aspectul pe care îl păstrează şi astăzi. Mănăstirea Saon a fost înfiinţată în 1846 de călugării de la mănăstirea Celic şi s-a numit o perioadă Cilicul de Jos. A ţinut de mănăstirea amintită anterior până în 1881 când a devenit de sine stătătoare. Biserica păstrată până azi s-a construit începând cu 1912 pe locul uneia mai vechi din lemn care data din 1877. Biserica veche, construită în 1881, se mai păstrează şi astăzi.


În zona în care se dezvoltă proiectul se află şi Basilica Paleo-creştină din Niculiţel, un monument unic în Europa care, potrivit specialiştilor, reprezintă cel mai timpuriu exemplu de transpunere a concepţiilor arhitecturale greco-romane în arhitectura paleocreştină. În 1971, aici au fost descoperită o criptă martirică ce adăpostea osemintele a două grupuri de martiri. AGERPRES