La o populație de peste 19 milioane de locuitori, România are, prin alocarea de către guvern în 2008 a 20 de milioane de lei, obiective specifice privind controlul fumatului. Un studiu realizat în 2016 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie arată că patru din zece persoane adulte au încercat să renunțe la fumat. Pornind de la această concluzie, Prof. Dr. Mihaela Răescu, de la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității ”Titu Maiorescu” din București, susține că medicii stomatologi ar trebui să se implice în sprijinirea pacienților care doresc să renunțe la fumat.
Controlul oncologic preventiv în cabinetul stomatologic, esențial în renunțarea la fumat
”Accesul la îngrijiri dentare medii și complexe este rezervat populației cu venituri medii și ridicate. De obicei, pacienții nu au asigurare pentru tratamentele stomatologice. Medicii stomatologi se pot implica cu ușurință în sprijinirea pacienților care doresc să renunțe la fumat, prin consilierea acestora încă de la prima vizită la cabinet. Este utilă o campanie de informare în cabinetele stomatologice asupra riscurilor asociate fumatului și despre alternativele disponibile pentru cei care doresc să renunțe sau nu pot să renunțe la fumat, printr-un screening periodic pentru bolile asociate fumatului și o comunicare a concluziilor cercetărilor recente privind alternativele cu risc redus la fumat”, consideră doamna Prof. Dr. Mihaela Răescu.
Cadrul legislativ din România
Medicul stomatolog a vorbit și despre cadrul legislativ: ”În România, legea nr. 349 din 6 iunie 2002 este principalul act legislativ care reglementează fumatul în spațiile publice. Legea a fost modificată de mai multe ori, inclusiv prin legea nr. 201 din 2016, care a transpus Directiva UE 2014/40 privind fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe. România are una dintre cele mai stricte legislații privind controlul tutunului din Europa, clasându-se pe locul 12 din 36 de țări în cel mai recent raport publicat de Tobacco Control Scale*. Fumatul este interzis în mijloacele de transport în comun și în aproape toate locurile publice interioare, precum și în locurile de muncă la interior. Legea prevede doar două excepții de la această interdicție – pentru deținuții din penitenciarele de maximă securitate și spațiile desemnate din zonele de tranzit ale aeroporturilor internaționale. Legea interzice majoritatea formelor de publicitate directă, inclusiv TV, radio, presă scrisă și panotaj stradal.” (* https://www.tobaccocontrolscale.org/TCS2019.pdf)
Reducerea efectelor nocive ale fumatului: o nouă abordare susținută de inovație în dezvoltarea produselor cu nicotină
Prof. Dr. Mihaela Răescu a arătat că, din 2007, „reducerea efectelor nocive” este o expresie cheie, utilizată cu referire la diminuarea efectelor dăunătoare ale fumatului. Aceasta a început cu un raport al Grupului Consultativ pentru Tutun al Colegiului Regal al Medicilor din Londra (Royal College of Physicians – RCP), intitulat ”Harm reduction in nicotine addiction: helping people who can’t quit” („Reducerea efectelor nocive în dependența de nicotină: sprijinirea celor care nu pot renunța”). De-a lungul timpului, RCP a promovat strategii ample de prevenire a nocivității asociate fumatului. Totuși, acesta consideră că măsurile promovate prin politicile actuale s-au dovedit mai eficiente în prevenirea inițierii fumatului decât în sprijinirea fumătorilor existenți să renunțe. Tocmai din acest motiv, RCP a început să promoveze politici care îi încurajează pe fumători să treacă la produse cu nicotină cu risc redus, așa cum arată raportul din 2016: ‘Nicotine without smoke: Tobacco harm reduction’.
Inovații și diferite forme de produse cu nicotină fără ardere
După cum a relatat Prof. Dr. Răescu, tot în aceeași perioadă, numeroși actori din industria tutunului au început să investească în inovație și dezvoltarea noilor categorii de produse cu nicotină care nu ard tutunul, pentru a reduce riscurile asociate fumatului. Renunțarea la fumat presupune ținerea obiceiurilor sub control și reducerea expunerii la compușii nocivi din țigări și, în final, renunțarea definitiv la acestea, însă comportamentele, activitățile sociale și modelele familiale sunt greu de combătut în cazul persoanelor care doresc să renunțe la fumat.
Diferite produse și metode utilizate pentru a facilita renunțarea la fumat
Există diferite produse și metode utilizate pentru a facilita renunțarea la fumat: ”Metodele de renunțare convenționale și autorizate medical au fost evaluate temeinic în numeroase analize, inclusiv recenziile lui Cochrane și colab. În plus, RCP a analizat țigările electronice în raportul său din 2016 – Nicotine without smoke (Nicotină fără fum). Astfel, a pus bazele pentru evaluarea produselor inovatoare cu nicotină și tutun care nu ard. O astfel de categorie nouă este cea a produselor din tutun încălzit (tobacco heating products). Doi ani mai târziu, în 2018, Autoritatea de Sănătate Publică din Anglia (Public Health England) a publicat un raport de evaluare a țigaretelor electronice și a dispozitivelor cu tutun încălzit, concluzionând: „în ceea ce privește fumul de țigară, produsele de tutun încălzit ar expune utilizatorii și trecătorii la niveluri mai scăzute de particule și compuși nocivi, potențial dăunători.” (*PHE (2018), Evidence review of e-cigarettes and heated tobacco products 2018: A report commissioned by Public Health England, https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/680964/Evidence_review_of_e-cigarettes_and_heated_tobacco_products_2018.pdf )
Este important ca și comunitatea medicală să cunoască rezultatele cercetărilor referitoare la profilul de siguranță și risc al acestor produse, în contextul metodelor existente de control al tutunului și renunțare la fumat. În situațiile specifice, medicii pot să informeze și consilieze pacienții în consecință. În România, două dintre cele mai mari companii de tutun din lume au lansat deja produse din tutun încălzit. Până la apariția pe piața locală a alternativelor de tip „snus” sau „vape”, ne putem concentra asupra impactului produselor existente asupra stării de sănătate orală a pacienților.”
*Materialul face parte din lucrarea Răescu M, Voinea-Georgescu R N, Tuculina M J, Funieru C, Manu R. Smoking and oral health in Romania: a Dentist’s assessment in ,,Österreichische Nationalbibliothek Wien, The International Conference Education and Creativity for a Knowledge – based Society – MEDICINE, DENTAL MEDICINE AND PHARMACY”, Vienna, Osterreichish Rumanischer Akademischer Verein.
