Coautor al lucrării intitulate ”Fumatul și sănătatea orală în România; evaluarea unor medici stomatologi”*, Prof. Dr. Mihaela Răescu de la Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea ”Titu Maiorescu”, București, a arătat că produsele care încălzesc tutunul modifică dorința de a fuma și reduc cantitatea de substanțe nocive asociate fumatului, conform analizei literaturii despre produsele din tutun încălzit, realizată de Erikas Simonavicius, Ann McNeill et al, în aprilie 2018*. Mai mult, ediția din 2020 a studiului acelorași autori relevă faptul că trecerea de la fumat la utilizarea terapiei de înlocuire a nicotinei (NRT), a țigărilor electronice sau a produselor din tutun încălzit poate reduce riscurile pentru sănătate legate de fumat.**

Nivelurile de compuși nocivi, reduse

Printre concluziile preluate (Erikas Simonavicius, Aure McNeill, et al) în analiza citată de Prof. Dr. Mihaela Răescu se numără și faptul că, spre deosebire de fumat care implică arderea tutunului, produsele care încălzesc tutunul eliberează în aerosol o concentrație de nicotină de până la 83%, reducând în același timp nivelul de compuși nocivi și potențial nocivi cu cel puțin 63% și particulele cu cel puțin 75%. Studiile experimentale privind utilizarea produselor care încălzesc și nu ard tutunul s-au limitat la un singur produs, iar expunerea umană la compuși toxici s-a redus cu un procent care variază între 42% și 96%. Produsele care conțin nicotină prezintă un continuum de riscuri pentru sănătate, iar fumatul ocupă varianta cea mai dăunătoare a acestui continuum. În timp ce renunțarea la fumat este cea mai bună modalitate de a preveni riscurile pentru sănătate, trecerea de la fumat la produse cu nicotină mai puțin dăunătoare este o alternativă pentru fumătorii care nu sunt pregătiți să se oprească. Cele mai utilizate produse alternative cu nicotină în Marea Britanie, arată studiul, sunt țigările electronice și terapia de înlocuire a nicotinei (NRT). Produsele din tutun încălzit (THP) au fost, de asemenea, introduse pe piață în 2016.**

Deși au fost limitate de eterogenitatea metodologică, constatările au fost în mare parte similare pentru studiile independente și cele finanțate de industrie. ”După ce am studiat și analizat dovezile revizuite inter pares cu privire la produsele din tutun încălzit și fumat și efectele pentru sănătatea umană, putem concluziona că este nevoie în continuare de mai multe studii privind impactul acestor produse asupra sănătății orale. Luând în considerare faptul că primul impact asupra organismului uman în urma utilizării produselor din tutun are loc în cavitatea bucală, mecanismele de reducere a absorbției compușilor și a markerilor biologici corespunzători nivelului de absorbție a acestora mai trebuie studiate”, a mai spus Răescu.

Înlocuirea țigărilor tradiționale cu tutun încălzit nu reduce dependența fumătorilor de nicotină, dar reduce expunerea la substanțele nocive asociate fumatului

Aceasta a adus în prim-plan și altă concluzie: în scrisoarea sa către redactorul Rev Assoc Med Bras***, Prof. Dr. Francisco Paumgartten**** a scris: „În mod evident, înlocuirea țigărilor tradiționale cu tutun încălzit nu reduce dependența fumătorilor de nicotină și, prin urmare, este improbabil să contribuie la obținerea abstinenței”. Totuși, „utilizarea produselor care încălzesc tutunul reduce expunerea la substanțele nocive din fumul de tutun, care este de așteptat să se traducă printr-un risc mai redus de boli cronice asociate cu fumatul”, iar „pentru pacienții dependenți de nicotină care nu au obținut rezultate cu tratamentele anterioare cu medicamente convenționale de sprijinire a renunțării la fumat sau pentru cei care nu doresc să renunțe la fumat, produsele care încălzesc tutunul pot deveni o alternativă viabilă pentru reducerea efectelor nocive”.

Efectele negative ale fumatului în cazul tratamentelor dentare pot fi reduse prin alternative mai puțin nocive

Preocupările legate de reducerea efectelor negative ale fumatului sunt date de intensitatea acestora: ”În cazul intervențiilor stomatologice, fumatul poate compromite evoluția pe termen lung a tratamentului unui pacient, ducând la necesitatea unor intervenții ulterioare, protetice, estetice sau de terapie parodontală. În 2005, Levin Liran, profesor și șef al Diviziei de parodontologie în cadrul Universității din Alberta, Canada, a concluzionat, într-un studiu referitor la implanturile dentare și intervențiile chirurgicale aferente, că la fumătorii cu sau fără grefe osoase au fost înregistrate rate mai mari de eșec prin complicațiile apărute în urma tratamentului. În aceste cazuri, pacienții care fumează ar trebui să fie convinși să renunțe la fumat, pentru a elimina impactul nociv asupra sănătății orale. Este utilă o campanie de informare în cabinetele stomatologice asupra riscurilor asociate fumatului și a alternativelor disponibile pentru cei care doresc să renunțe la fumat și nu au reușit. Screening-ul periodic pentru bolile asociate fumatului și o comunicare a concluziilor cercetărilor recente privind alternativele cu risc redus la fumat pot contribui la o decizie informată a pacientului”, consideră doamna Prof. Dr. Mihaela Răescu.

 

*Materialul face parte dintr-o lucrare ce a fost prezentată ca: Răescu M, Voinea-Georgescu R N, Tuculina M J, Funieru C, Manu R. Smoking and oral health in Romania: a Dentist’s assessment in ,,Österreichische Nationalbibliothek Wien, The International Conference Education and Creativity for a Knowledge – based Society – MEDICINE, DENTAL MEDICINE AND PHARMACY”, Vienna, Osterreichish Rumanischer Akademischer Verein.

** https://harmreductionjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12954-020-00391-2

*** Revista da Associação Médica Brasileira

**** Francisco J.R. Paumgartten este profesor titular și cercetător în toxicologie de mediu și sănătate publică la Școala Națională de Sănătate Publică, Fundația Oswaldo Cruz din Rio de Janeiro, Brazilia. Dr. Paumgartten este medic (Universitatea Federală din Rio de Janeiro) cu pregătire specială în Psihiatrie (Universitatea de Stat din Rio de Janeiro) și a primit titlul de doctor (Farmacologie și Psihofarmacologie) la Școala de Medicină din Sao Paulo (Universitatea Federală din Sao Paulo). Domeniile sale actuale de cercetare sunt sănătatea reproducerii, toxicitatea pentru dezvoltare a medicamentelor, pesticidelor, aditivii alimentari, produsele naturale și contaminanții de mediu, farmacocinetica, metabolismul medicamentelor și siguranța și utilizarea rațională a medicamentelor, cu accent deosebit pe utilizarea drogurilor în timpul sarcinii. De asemenea, a fost consultant pentru Ministerul Sănătății și Agenția de Reglementare a Sănătății din Brazilia în domeniile siguranței clinice și eficacității medicamentelor, evaluarea riscului pesticidelor și controlul tutunului.