Primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu, a declarat că va ataca în contencios administrativ hotărârea de luni a Consiliului Județean Giurgiu care vizează trecerea în proprietatea publică a județului a terenului unde funcționează Zona Liberă Giurgiu.

Cât voi fi primar al municipiului Giurgiu nu voi permite înstrăinarea nici pentru o părticică din patrimoniul orașului. Din acest punct de vedere cred că sunt mai giurgiuvean decât mulți alți giurgiuveni get-beget care s-au aflat în fruntea administrației locale. De când sunt primar (n.r. din anul 2012) am mărit patrimoniul municipiului prin aducerea a 30 de hectare de la vamă, prin aducerea a 90 de hectare de la comuna vecină Frătești cu care eram în litigiu de mai mulți ani pentru limita de proprietate și nu voi permite să se înstrăineze nicio părticică din patrimoniul municipiului nici către alte entități județene nici către investitori privați. Spun asta pentru că am auzit că ieri CJ a discutat un proiect de hotărâre care vizează trecerea în proprietatea publică a județului a terenului unde funcționează Zona Liberă. Vom ataca în contencios administrativ această hotărâre„, a declarat Nicolae Barbu.

El a spus că se va bate până la „ultima formă de acțiune judecătorească” pentru ca Zona Liberă Giurgiu să rămână la municipiul Giurgiu și a afirmat că este deschis la orice colaborare, respectiv „transformarea unei părți din aceasta în parc industrial”, așa cum susține și CJ, pentru că această idee face parte și din programul său de campanie. „Oricum, am înțeles că și CJ își angajează avocați și noi ne angajăm avocați și din această luptă nu vor pierde decât oamenii din oraș și investitorii”, a încheiat Nicolae Barbu.

Consiliul Județean aduce ca argument pentru trecerea în proprietatea publică a județului a terenului Zonei Libere HG nr 1221/2003 prin care s-ar fi aprobat odată cu trecerea Zonei Libere de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Județean, ca terenul să treacă în domeniul public al județului Giurgiu. Din expunerea de motive a CJ reiese faptul că „din extrasul de carte funciară a rezultat că suprafața reală este de 1.604.528 metri pătrați, din acte rezultând o suprafață de 1.605.400 metri pătrați. Având în vedere diferențele de suprafețe menționate mai sus, Consiliul Județean a trebuit să-și constate dreptul de proprietate asupra terenului”. AGERPRES