Primarul general al Capitalei a fost împuternicit să reprezinte Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru o perioadă de 12 luni, în procedură contencioasă, necontencioasă, arbitrală, execuţională, precum şi în faţa oricăror organe judiciare, autorităţi şi instituţii cu atribuţii jurisdicţionale, conform unui proiect de hotărâre adoptat în şedinţa de pe 8 decembrie a CGMB.

Forma iniţială a proiectului de hotărâre nu prevedea o perioadă limitativă de un an zile. Amendamentul a fost propus de către Anamaria Gram (USR PLUS), care a precizat că, în cazul în care nu va fi modificat Codul administrativ în acest interval, împuternicirea va fi prelungită.

De asemenea, în baza altui amendament adoptat în şedinţa de marţi, aparatul de specialitate, prin Direcţia Juridic, va transmite lunar consilierilor municipali un raport privind cauzele care se află pe rol, în care este parte Consiliul General al Munic ipiului Bucureşti.

Potrivit proiectului, primarul general va semna acţiunile în justiţie, căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, întâmpinări, concluzii scrise, interogatorii şi răspunsuri la interogatorii, precum şi orice alte acte de procedură necesare pentru buna conducere a proceselor în care Consiliul General al Municipiului Bucureşti este parte.

„Pentru acţiunile în justiţie iniţiate în numele Consiliului General al Municipiului Bucureşti, primarul general va solicita CGMB un mandat expres, pentru fiecare astfel de acţiune. Atribuţia de reprezentare prevăzută la art. 1 poate fi exercitată în numele primarului general al municipiului Bucureşti, prin consilierii juridici din cadrul Direcţiei Juridic, pe bază de delegaţie, ori de către un avocat angajat în condiţiile legii”, prevede documentul.

Potrivit referatului de aprobare, multitudinea de acte normative în domeniul administraţiei publice şi „numeroasele modificări ale reglementărilor ce au fost necesare în vederea aplicării acestora au generat paralelism şi suprapuneri, ducând la dificultăţi de aplicare şi, astfel, la o practică neunitară”.

Se mai arată că, potrivit art. 154 al OUG nr. 57/2019, primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţie cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice, precum şi în justiţie.

„Cu toate acestea, aplicarea prevederilor actelor normative sus enunţate (OUG nr. 57/2019 şi legea 215/2001 – n.r.) nu este unitară în rândul instanţelor judecătoreşti, sub aspectul calităţii procesuale a CGMB. Sub imperiul Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, CGMB, în calitate de titular, a încheiat o serie de acte juridice, astfel cum sunt acestea prevăzute în Codul civil.

Totodată, actele emise de CGMB, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, pot fi atacate în instanţă. În situaţia în care aceste acte juridice fac obiectul unei acţiuni aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, soluţionarea acesteia în favoarea Unităţii Teritorial Administrative a Municipiului Bucureşti depinde în totalitate de tranşarea problematicii generată atât de calitatea procesuală a CGMB, cât şi de reprezentarea acestuia în justiţie”, prevede documentul. AGERPRES