Primăriile de sector şi Primăria Generală au fost amendate pentru nerealizarea Planului integrat de calitate a aerului

Primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti au fost amendate de Garda Naţională de Mediu (GNM) cu câte 7.500 de lei pentru nerealizarea în totalitate a măsurilor incluse în Planul integrat de calitate a aerului, scadente la sfârşitul anului 2019, a anunţat comisarul general al GNM, Mărioara Gătej.
Pe de altă parte, şeful Gărzii de Mediu a precizat că, în cursul săptămânii trecute, au avut loc controale la 115 operatori economici din Capitală şi judeţul Ilfov, care deţin instalaţii mari şi medii de ardere.
“În cursul săptămânii trecute, am avut în control 115 operatori economici din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, pentru care am solicitat şi sprijinul colegilor din judeţele limitrofe. Am verificat în principal operatorii economici care deţin instalaţii mari şi medii de ardere. Am avut două cazuri de unităţi care deţin instalaţii mari de ardere, care au fost sancţionate. E vorba de CET Sud, care a fost sancţionată cu o amendă în sumă de 50.000 de lei pentru nerespectarea autorizaţiei integrate de mediu, respectiv pentru că nu au prezentat documente din care să rezulte că au asigurat mentenanţa sistemelor de reţinere poluanţi şi nu au efectuat acele măsurători paralele, cel puţin o dată pe an, pentru poluanţi. Şi CET Grozăveşti a fost sancţionată cu 100.000 de lei pentru nerespectarea condiţiilor stabilite prin autorizaţia integrată de mediu. Mai bine zis, pentru că au început utilizarea combustibilului păcură din data de 27 (februarie 2020 – n. r.) pentru care avem notificarea oficială în data de 4 (martie 2020 – n. r.)”, a spus Gătej.
Comisarul general al GNM a adăugat că reprezentanţii CET Grozăveşti au transmis, luni, o notificare autorităţilor din domeniul mediului, prin care anunţă că nu s-au mai putut recupera datele valorilor de concentraţii orare pe poluanţi, din cauza unei avarii produse în Sistemul Energetic Naţional ce a dus la arderea unităţii centrale în care erau stocate respectivele informaţii.
“Într-adevăr, consumul a fost în această perioadă de 260,5 tone de păcură, iar problema mare este că nu aveau voie să utilizeze păcură decât în anumite condiţii special impuse prin autorizaţia integrată de mediu, respectiv atunci când presiunea gazului metan nu mai asigura funcţionarea corespunzătoare şi în parametri a instalaţiei şi obligatoriu cu notificare atât a Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului Bucureşti, cât şi a Gărzii (Naţionale de Mediu – n. r.). Tot la CET nu ni s-au putut prezenta documente din care să rezulte valorile concentraţiilor orare pe poluanţi. În acest caz, s-a motivat defecţiunea instalaţiei, iar astăzi am primit notificare oficială că nu se mai pot recupera datele dintr-un motiv tehnic, că a existat o avarie în Sistemul Energetic Naţional care a dus la arderea unităţii centrale în care erau stocate datele. Unitatea a necesitat înlocuire şi astfel datele nu mai pot fi recuperate”, a precizat Mariana Gătej.
Potrivit sursei citate, pe parcursul acţiunilor de control au fost aplicate amenzi unei companii producătoare de beton din judeţul Ilfov, precum şi unei societăţi care derula activităţi de colectare şi depozitare a deşeurilor din construcţii şi făcea excavaţii fără a avea autorizaţie de mediu.
“În cadrul acestui control, desfăşurat săptămâna trecută, am mai avut cazuri punctuale care ţin de activitatea curentă a unităţilor, deci nu au legătură efectivă cu ceea ce s-a întâmplat în noaptea de 1 spre 2 martie. Am avut o unitate din Ilfov cu domeniul de activitate fabricare beton care nu a putut să prezinte buletinele de analiză privind calitatea aerului şi dovada transmiterii acestora către APM. În municipiul Bucureşti am avut o societate care desfăşura activitate de colectare şi depozitare a deşeurilor din construcţii şi excavaţii fără a deţine autorizaţie de mediu şi a fost sancţionată cu amendă în valoare de 60.000 de lei. Tot săptămâna trecută, am sancţionat patru unităţi care desfăşoară activităţi de construcţii, pentru faptul că nu au asigurat filtrele de protecţie, respectiv plasele de protecţie. De asemenea, un operator economic cu activităţi de vopsire şi sablare la care nu erau funcţionale echipamentele de reţinere a poluanţilor la sursă. În cadrul acestui control am mai identificat o zonă de 40 de hectare de teren, în judeţul Ilfov, acoperit cu depozitări necontrolate de deşeuri, ponderea acestora provenind din dezmembrări auto, inclusiv cabluri. Este vorba de o zonă aflată pe teritoriul administrativ al comunei Vidra. Aceste deşeuri practic sunt ‘selectate’ de populaţia romă din zonă, se recuperează componentele metalice, iar ulterior sunt incendiate periodic. UAT Vidra a fost sancţionat cu amendă în sumă de 15.000 de lei având trasată ca măsură obligaţia de a asigura salubritatea. Suntem în derulare cu controlul pentru a identifica sursa acestor deşeuri pentru a putea stopa fenomenul”, a subliniat Mărioara Gătej.
În privinţa modului în care autorităţile din Capitală şi-au îndeplinit măsurile incluse în Planul integrat de calitate a aerului, Garda de Mediu a anunţat sancţiuni de 7.500 de lei atât pentru cele şase primării de sector, cât şi pentru Primăria Generală.
“În ceea ce priveşte modul de respectare a Planului integrat de calitate a aerului în municipiul Bucureşti, pentru nerealizarea în totalitate a măsurilor care au fost scadente la sfârşitul anului 2019 (…) au fost aplicate sancţiuni în sumă de 7.500 de lei la fiecare primărie de sector, inclusiv la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti”, a afirmat Gătej.
În noaptea de 1 spre 2 martie (duminică spre luni), staţiile pentru măsurarea calităţii aerului din Bucureşti au înregistrat depăşiri chiar şi cu 900-1.000% peste limitele maxim admise la poluarea cu PM2,5 şi de aproape 800% la poluarea cu PM10.
Conform informaţiilor apărute în mass-media, cele mai mari valori pentru PM10 s-au înregistrat în zona de nord-est a capitalei, în zonele Barbu-Văcărescu, Obor, Calea Moşilor. AGERPRES