Localităţile care au cele mai mari venituri la bugetul local înregistrează şi rezultate semnificativ mai bune în ce priveşte accesarea de finanţări europene pentru proiecte, fapt confirmat de faptul că cele mai bogate 20% dintre primării au depus în medie de peste 2,5 ori mai multe proiecte decât un procent similar din rândul celor mai sărace dintre ele, relevă un studiu recent al Fundaţiei Soros Romania despre accesarea şi managementul fondurilor europene de către autorităţile locale.

De asemenea, localităţile care se situează în partea superioară a distribuţiei veniturilor totale de la bugetele locale înregistrează mai multe proiecte aprobate şi au, totodată, mai multe proiecte în faza de evaluare sau în pregătire decât localităţile cu venituri mici la buget, iar 24% dintre primării nu au depus nici un proiect pentru fondurile structurale în perioada 2007-2009, a precizat joi, într-o dezbatere pe această temă, Daniela Tarnovschi, manager de programe Fundaţia Soros.

Potrivit acesteia, în cadrul cercetării începute în 2008 şi încheiate în ianuarie 2010, s-a urmărit identificarea cauzelor includerii sau excluderii anumitor localităţi, chiar zone, de la fondurile de dezvoltare, concluzia fiind aceea că primăriile din nord-vestul ţării sunt cele care accesează cele mai multe fonduri europene, având ca rezultat creşterea diferenţelor inter şi intraregionale, fiind în contradicţie cu principiile politicii de coeziune ale UE prin care se stipulează necesitatea de a
consolida unitatea economiilor regiunilor în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase prin reducerea diferenţelor dintre acestea.


Din datele prezentate de oficialul Fundaţiei Soros, în cazul celor care au aplicat media proiectelor depuse de o primărie în perioada 2007-2009 care este de 2,5, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a situaţiei faţă de perioada anterioară şi reflectă o creştere a interesului pentru fonduri externe de finanţare. Totuşi, cel mai frecvent o primărie depune un singur proiect pentru liniile de finanţare din fonduri europene post-aderare (aici incuzând şi fondurile FEADR), iar rata de succes pentru perioada 2007-2009, considerând doar proiectele deja evaluate, a fost de un proiect câştigat la 2,4 depuse, ceea ce arată o creştere a numărului proiectelor respinse faţă de cercetarea desfăşurată în 2008.


Realizatorii studiului sunt de părere că această situaţie este generată de lipsa unei strategii naţionale pentru sprijinirea şi asistarea acelor primării sărace şi defavorizate, cum sunt cele care reprezintă interesele localităţilor sub 20.000 de locuitori, care au dificultăţi în accesarea fondurilor comunitare, precum şi lipsa de coordonare între instituţiile statului, pentru monitorizarea teritorială a distribuţiei acestor fonduri pentru a preveni şi stopa creşterea diferenţelor de dezvoltare inter şi intraregionale.

„Fondurile europene sunt greu de accesat şi vor fi extrem de greu de implementat, iar în condiţiile în care se vor constata probleme, banii vor fi returnaţi”, a subliniat Tarnovschi. Oficialul Fundaţiei Soros a atenţionat asupra faptului că fondurile europene se pot transforma într-o povară, neputând fi absorbite, sau pot constitui un „măr al discordiei”, al apariţiei insecurităţii şi a tensiunilor sociale cauzate tocmai de creşterea diferenţelor dintre bogaţi şi săraci.


Daniela Tarnovschi a prezentat şi câteva sugestii şi propuneri menite să schimbe această situaţie: monitorizarea teritorială a distribuţiei fondurilor europene; monitorizarea şi evaluarea calităţii procesului de implementare a proiectelor finanţate din aceste fonduri; monitorizarea şi evaluarea calităţii rezultatelor proiectelor finanţate din fonduri europene; asigurarea neutralităţii politice în procesul de accesare a fondurilor comunitare. De asemenea, promovarea principiilor de bună practică în utilizarea fondurilor europene, continuarea programelor de pregătire a autorităţilor locale pentru accesarea fondurilor europene şi stimularea accesării acestora în comunităţile slab dezvoltate şi care se confruntă cu lipsa resurselor, dar şi elaborarea unei strategii la nivel naţional care să asigure accesul echilibrat al diferitelor comunităţi la fondurile europene.


În perioada octombrie-decembrie 2008 demersul analizei Fundaţiei Soros a fost realizat pe patru regiuni de dezvoltare, pe fondurile care puteau fi accesate de către primării în perioada 2004-2008: o cercetare sociologică pe două componente: una cantitativă, pe bază de chestionar adresat tuturor primăriilor din cele patru regiuni, cu o rată de răspuns de 92% din cele 1713 vizate, şi una calitativă, în cadrul căreia s-au realizat 16 studii de caz. Administrarea chestionarului a fost realizată de către Totem Communication. În intervalul august 2009 – ianuarie 2010, cercetarea s-a axat pe fondurile postaderare aflate la dispoziţia primăriilor în perioada 2007-2009. Cercetarea a vizat reprezentanţi ai administraţiei publice locale din 3185 de primării, cu o rată de răspuns de 94%. Chestionarul a fost realizat de către Centrul Român pentru Modelare Economică, Institutul Naţional de Statistică şi Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii. Costul total al celor două studii a fost de 220.000 USD. AGERPRES