Primarii din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş care deţin proprietăţi în Parcul Naţional Munţii Rodnei, al doilea ca mărime din ţară, ameninţă că vor scoate aceste terenuri din areal dacă nu vor primi despăgubirile promise pentru masa lemnoasă pe care, în prezent, nu au dreptul să o exploateze.

Informaţia a fost făcută publică de către primarul comunei Romuli din judeţul Bistriţa-Năsăud, Ioan Moniţa, care a spus că aceste hotărâri ar putea fi luate luna viitoare.

„Din păcate, (aceste despăgubiri – n.r.) sunt ca o himeră, ca o fata morgana care nu mai apare, şi am hotărât cu toţi colegii primari că vom adopta hotărâri de ieşire, motivul principal fiind acesta, că nu am primit despăgubiri, deşi în lege ni se spune că ni se acordă despăgubiri. Vom lua hotărâri probabil luna viitoare, acum lucrăm la ele cu juriştii, cu avocaţii. Vom lua hotărâri să ieşim cu suprafeţele din Parcul Naţional Munţii Rodnei pentru că, până la urmă, ne-a ajuns cuţitul la os şi de prea mult timp suntem duşi cu vorba şi nu suntem despăgubiţi nici măcar cu un ban. Practic, este o confiscare a proprietăţii, nu au făcut-o nici comuniştii cum se întâmplă din anul 2000 încoace”, a declarat Moniţa.

Primarul din Romuli a afirmat că se aşteaptă ca aceste hotărâri să fie contestate în instanţă, mai ales că primăriile deţin 96% din totalul parcului naţional, dar, în cazul în care unităţile administrativ-teritoriale vor câştiga, se va trece la exploatarea masei lemnoase, în conformitate cu amenajamentele silvice.

„Parcul Naţional Munţii Rodnei este constituit pe 96% din suprafaţă pe teritoriul şi pe proprietăţile unităţilor administrativ-teritoriale. Acolo nu a existat o pădure virgină, acolo a existat o pădure cultivată, şi, dacă vă duceţi în munţi, o să vedeţi. (…) Dacă vom avea câştig de cauză, amenajamentele silvice îşi vor urma cursul şi, practic, vom intra într-un firesc al lucrurilor”, a explicat Ioan Moniţa.

Primarul a menţionat, de asemenea, că, la înfiinţarea sa, în anul 1932, parcul naţional avea doar 183 de hectare de gol alpin, după care a fost extins la peste 47.000 de hectare.

În ce priveşte valoarea despăgubirilor, Ioan Moniţa a precizat că există calcule care arată că, la nivel naţional, pentru toate primăriile cu proprietăţi în arealul unor parcuri naţionale, ar trebui să se plătească aproximativ 60 milioane de euro pe an, sumă pe care nu o consideră a fi un efort „extraordinar”.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, acesta este al doilea parc naţional din ţară, având o suprafaţă de 47.202 hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate Rezervaţie a Biosferei în anul 1979.

Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. AGERPRES