Municipalitatea timişoreană are un portofoliu de 15 mari proiecte care trebuie demarate în acest an, în perspectiva anului 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană (CCE), unele având asigurată cota de finanţare din bugetul local, în timp ce pentru altele se aşteaptă fonduri guvernamentale sau unionale.

”Pe lângă fondurile de la bugetul local, avem nevoie de fonduri de la Guvernul României, pentru că de la început aşa au fost gândite lucrurile, să beneficiem de asistenţă guvernamentală, aşa cum se întâmplă în toate ţările în care un oraş dobândeşte titlul de CCE. La nivelul Ministerului Culturii este constituită o structură specială pentru relaţia cu municipiul Timişoara CCE. Sunt o mulţime proiecte pe care le facem din bugetul local şi cu fonduri europene, dar sunt proiecte care sunt în jurisdicţia Guvernului şi nu le putem finanţa noi, pentru că nu suntem eligibili”, a declarat presei primarul Nicolae Robu.

Primarul a menţionat realizarea centurilor rutiere de sud şi de vest (spre Belgrad şi Budapesta), racordul la autostradă de la bifurcaţia Arad – Sânandrei, construirea spitalului regional, a Institutului Oncologic Timişoara, noua maternitate, noul stadion, o nouă sală polivalentă de 16.000 de locuri, aprobată deja de Cabinetul Cioloş, bazin de înot olimpic, reabilitarea şi modernizarea Gării de Nord, realizarea Centrului intermodal de mărfuri, a Centrul intermodal de pasageri, modernizarea şi extinderea Aeroportului Internaţional Timişoara ”Traian Vuia”, construirea Muzeului Civic, a Muzeului Naţional al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 ”şi angajamentele bazate pe fonduri guvernamentale din Proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021”.

Primarul a mai menţionat că alte 15 proiecte mari vor fi finalizate cu bani de la bugetul local în 2017 şi în anii următori. ”Pasajele rutiere Jiul şi Popa Şapcă sunt extrem de importante pentru oraş şi nu întâmplător le-am dat prioritate şi alocăm în continuare fonduri pentru ca pe la jumătatea acestui an să le avem finalizate. Vom face în acest an şi în următorii ani un nou pasaj în zona Solventul, unul în zona Behela, apoi poduri noi peste Bega în zonele Jiul, a cărui construcţie va începe în 2017, podul ILSA care va fi început tot în 2017, şi foarte probabil podurile Solventul şi Bobâlna – Ştrandului, apoi lucrări importante Inelele rutiere 4 şi 2, la un tronson al Inelului 4 lucrăm şi vom demara în acest an şi următorul tronson, finalizând ce am început”, a detaliat Nicolae Robu.

Tot în anul 2017 municipalitatea este pregătită să înceapă lucrările pentru construirea unei parcări de 1.200 de locuri, în zona ultracentrală ”Oituz”, de îndată ce va intra în posesia terenului care aparţine Universităţii de Vest. ”Vom face parcuri sportive şi de agrement în cartiere, trei dintre ele fiind mai avansate şi care în 2017 vor porni efectiv. Şi în domeniul şcolar vom realiza noul campus Lenau, ultramodern, cu tot ceea ce presupune dotarea unui liceu de prestigiu, iar în domeniul Sănătăţii vom continua construcţia începută la corpul de la Spitalul de Copii Louis Ţurcanu şi-l vom finaliza inclusiv cu dotarea necesară. Vom demara extinderea Spitalului Municipal cu corpuri noi în zona Clinicile Noi (…) şi vom vedea şi alte soluţii de a dezvolta infrastructura spitalicească a Timişoarei, de exemplu cumpărarea Maternităţii (private, n.r.) Atena (…), iar lucrări mari vom avea şi la cele două clădiri ale Clinicii de Balneofizioterapie”, a conchis primarul Nicolae Robu. AGERPRES