Municipalitatea timişoreană şi-a lansat, luni, strategia de dezvoltare culturală pentru următorul deceniu, în care prioritare sunt atât armonizarea cerinţelor publicului cu cele ale instituţiilor ofertante de cultură, cât şi educarea noilor generaţii, astfel încât schimbările de gust şi de mentalitate să nu fie degenerative asupra valorii culturale.
„Strategia culturală are în vedere şi educarea cetăţeanului. Este, dacă nu o direcţie strategică, cel puţin un obiectiv important, pentru că avem de-a face cu schimbări puternice la nivel de structură a populaţiei, de mentalitate, de mod de a fi şi de a trăi. Aceste schimbări nu ştiu dacă sunt degenerative, dar este important să ţinem cont de ele să nu devină degenerative”, a declarat prof. univ. dr. Corina Răceanu, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş.
Acest proiect, un adevărat master plan cultural al Timişoarei, va crea un concept nou, cel de observator cultural, care va monitoriza dezvoltarea culturală. Potrivit unui studiu prezentat de Corina Răceanu, publicul timişorean este unul educat, care preferă cultura de calitate şi doar 4% din rândurile acestuia apreciază manelele, iar 30% dintre timişoreni îşi doresc ca arta să coboare în stradă. „Am făcut acest lucru din dorinţa de a sprijini şi de a fundamenta dosarul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE), iar aceasta este prima cerinţă a Comisiei Europene pe care noi o vom îndeplini. Între cerere şi ofertă se formează o piaţă culturală şi vrem să vedem dimensiunea consumului cultural. Găsim un profil al consumatorului cultural pe fiecare tip de instituţie culturală. Orice manager azi, utilizând aceste date, îşi poate face un plan de marketing extrem de bine definit, uitându-se mai ales la non-consumatorii de cultură”, a subliniat Răceanu.
Foarte apreciate de public sunt spectacolele Filarmonicii Banatul ţinute pe Bega sau în alte spaţii deschise ori Săptămâna operei, a operetei şi a baletului.
Liderul proiectului intitulat „Poli culturali – politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională” este Institutul Intercultural Timişoara, fiind realizat în parteneriat cu Primăriile din Timişoara, Pancevo, Zrenianin (Serbia) şi cu Parlamentul Civic Vârşeţ şi beneficiază de un buget de 314 mii de euro cu cofinanţare europeană. AGERPRES