Primăria Reşiţa a găzduit o dezbatere publică pe tema înfiinţării unui Grup de Acţiune Locală, format din reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ONG-uri şi companii private, care să acceseze fonduri pentru dezvoltarea cartierelor defavorizate din municipiu, vizate fiind investiţiile în infrastructură, în locuinţe sociale, sănătate şi educaţie.
„Concluziile dezbaterii sunt încurajatoare. Nu mă aşteptam la o participare atât de activă. Vom vedea, acum, cine aderă la acest GAL. Primăria va avea, cu siguranţă, în preajmă două asociaţii, pentru a demara prima etapă a acestui proiect şi am mare încredere că vom reuşi să facem incluziune socială în adevăratul sens al cuvântului în oraş, cu beneficii pentru toată societatea civilă. Zonele defavorizate din Reşiţa sunt cunoscute: zona Calea Caransebeşului, Mociur, Dealul Crucii, Lend şi Stavila, unde există comunităţi întregi de persoane excluse social. Sunt şi zone care vor fi închise pentru populaţie, deoarece, eu nu-mi permit să risc, ca şi primar, să las o comunitate de oameni să trăiască într-un loc unde îşi pun viaţa în pericol şi, prin urmare, îi vom muta”, a afirmat primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa.
Înfiinţarea Grupurilor de Acţiune Locală reprezintă o primă etapă ce trebuie parcursă în vederea accesării de fonduri europene prin Programul Operaţional Capital Uman, Axa prioritară 5, Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii. Această axă este un nou instrument propus de Comunitatea Europeană, ce promovează implicarea comunităţilor în dezvoltarea locală. Grupurile de Acţiune Locală vor fi formate din reprezentanţi ai primăriei, ONG-uri şi companii private care, împreună, vor elabora strategii de dezvoltare locală şi vor accesa fonduri europene în vederea implementării acestor strategii.
„Acesta este un instrument prin care Comunitatea Europeană poate oferi finanţare comunităţilor care se auto-organizează într-un grup de acţiune locală pentru a adresa problema cartierelor sărace din oraşe. Aşa cum s-a spus şi pe parcursul întâlnirii, este vorba de o auto-organizare a comunităţii şi de aceea se şi cheamă dezvoltare locală plasată în responsabilitatea comunităţii, adică, cei din comunitate, ONG-uri, firme, autorităţi, trebuie să formeze un Grup de acţiune locală. Practic, acest parteneriat va elabora o strategie de regenerare a acestor cartiere sărace. Finanţarea poate veni pentru utilităţi, drumuri, investiţii în şcoli sau grădiniţe, dar poate sprijini şi activităţi educaţionale, servicii sociale, activităţi de voluntariat. Eu mă bucur că Primăria Reşiţa este foarte deschisă şi pare motivată să facă treabă”, a precizat Marina Neagu, specialist regenerare urbană.
Aceste strategii nu vor creşte însă dintrodată calitatea vieţii în zonele defavorizate. Specialiştii în regenerare urbană susţin că pentru acest lucru este nevoie de gândire pe termen lung şi, mai ales, perseverenţă.
Investiţiile cuprinse în cadrul Programului Operaţional Capital Uman vor permite elaborarea strategiilor de dezvoltare, precum şi a măsurilor destinate îmbunătăţirii nivelului educaţional, a condiţiilor de locuire şi accesului la servicii de bază, cum ar fi cele sociale sau de sănătate. Ulterior, se vor putea accesa fonduri pentru construirea sau reabilitarea locuinţelor, pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, se vor putea construi sau reabilita şcoli, grădiniţe şi clădiri culturale sau se vor putea moderniza spaţii publice neamenajate. AGERPRES
