Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţîrle, în calitate şi de preşedinte al Regiunii de dezvoltare Transilvania Nord, solicită Guvernului amnistie fiscală pentru aproape 300.000 de funcţionari publici, deoarece, din cauza situaţiei economice, spune Ţârle, mulţi specialişti de valoare părăsesc sistemul.
Radu Ţîrle a declarat joi, în conferinţă de presă, că după ce a trimis un memoriu premierului Emil Boc, în 26 ianuarie, pregăteşte unul şi pentru premierul Ungureanu, după prima şedinţă a Regiunii de dezvoltare Transilvania Nord, prin care roagă guvernul să ia în calcul foarte serios amnistia fiscală pentru angajaţii din sistemul bugetar care au primit acele drepturi speciale şi pe care sunt obligaţi să le restituie.
”Este un efort bugetar, dar cred că efortul merită având în vedere că este penultimul an când România poate accesa fonduri europene cu cofinanţare foarte mică. După 2013, cresc toate cotele de cofinanţare. Nu mi se pare corect ca, în această perioadă foarte importantă pentru România, să demobilizăm, să descurajăm şi mai ales, să pierdem foarte mulţi funcţionari publici de valoare, care nefiind nici motivaţi, nici încurajaţi, vor alege să plece din sistem’, a spus preşedintele CJ Bihor.
Din CJ Bihor, chiar săptămâna trecută a mai plecat un specialist, în ultimul an aproape zece funcţionari au decis să-şi dea demisia din posturile ocupate în CJ Bihor şi, preciza Ţîrle, mai vor să plece şi alţii, din cauza veniturilor foarte mici, după tăierile din salarii şi reţinerile din urmă. ”O parte dintre ei lucrau la absorbţia fondurilor europene. Au plecat jurişti în magistratură, în avocatură, doi IT-işti foarte buni, economişti foarte buni, sunt oameni formaţi, cu experienţă, care din raţiuni economice, nu mai pot să rămână’, a menţionat Ţîrle.
Preşedintele CJ Bihor, Radu Ţîrle a solicitat Guvernului adoptarea unui act normativ pentru amnistierea unor sume de bani datorate de angajaţii instituţiei bugetului de stat, sume primite suplimentar la salarii în perioada 2008-2011, dar care, în urma unor decizii ale Curţii de Conturi, trebuie să fie restituite. Valoarea sumelor de bani este uriaşă pentru angajaţi, circa 20.000 – 30.000 lei /salariat, nevoiţi să restituie aceste sume într-un termen de trei ani din salariile deja diminuate.
Memoriul adresat premierului Boc arăta că cei 149 de angajaţi sunt puşi într-o situaţie fără precedent, fiind obligaţi la restituirea unor sume de bani primite cu bună-credinţă, în temeiul unor contracte/acorduri colective de muncă ale căror clauze nu au fost declarate nelegale, iar instanţa de judecată nu a constatat nulitatea absolută a clauzelor. AGERPRES
