Prefectul trebuie să fie înalt funcţionar public, a declarat vineri, la Băile Felix, preşedintele Asociaţiei Prefecţilor şi Subprefecţilor (APS), Gigi Petre, subliniind faptul că toţi colegii săi susţin această idee. „Vreau să vă spun că toţi colegii mei susţin acest lucru, toate părerile au fost pentru a fi menţinut prefectul înalt funcţionar public. Poate să vină şi să plece o dată cu guvernul, dar să fie înalt funcţionar public. Nu este problema numirii sau a schimbării din funcţie a prefectului. Dar prefectul trebuie să fie înalt funcţionar public, să asigure acea piramidă administrativă, acel echilibru la mijlocul piramidei şi tratarea cu echidistanţă a tuturor problemelor”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Gigi Petre, cu ocazia adunării generale a Asociaţiei.

Prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop, a precizat că, în Franţa, există un corp al înalţilor funcţionarilor publici din care guvernele îşi aleg prefecţii, ceilalţi fiind inspectori guvernamentali care pot ocupa, de exemplu, funcţii de secretari generali în ministere. „Vorbim de profesionalizarea acestei funcţii, statul să investească în pregătirea acestor oameni, o sută, două sute de oameni la nivelul ţării, de unde guvernele să aleagă. Se intră în acel corp prin concurs, de unde se poate aplica mobilitatea”, a precizat Claudiu Pop.

Directorul general din MAI Constantin Mihart, cel care asigură relaţia cu Prefecturile, a precizat că o serie de propuneri venite din partea prefecţilor vor fi reunite într-un proiect de HG de modificare a legii 340 privind statutul prefectului. „Am spus că cel mai bine este ca funcţia de prefect să rămână funcţie publică, pentru că România, când a închis capitolul de administraţie, şi-a luat angajamentul, şi a făcut-o în 2006, transformând funcţia de prefect în înalt funcţionar public. Trebuie să fim consecvenţi. Unii spun că ar fi bine să fie demnitar, dar cei care înţeleg rolul prefectului în teritoriu susţin că cel mai bine ar fi să menţinem statutul de înalt funcţionar public”, a precizat Mihart.

Modificările la lege vizează întărirea rolului prefectului în teritoriu şi introducerea în aparatul de lucru a funcţiei de secretar de prefectură, apolitic, de preferinţă jurist, care să asigure continuitatea actului de administraţie în prefectură şi care nu va fi funcţie de înalt funcţionar public, ci de conducere, „cu mai puţine tentaţii din partea unor persoane din spectrul politic”. „Noi ne dorim să existe cel puţin un aviz al prefecturii, când se pune un şef de deconcentrate. Toată activitatea de control să vină în subordinea prefectului. Să separăm partea de avizare de cea de control. Prefectul este ca o moaşă comunală care nu are pârghiile de intervenţie. Să găsim un fond pentru situaţii de urgenţă, la dispoziţia prefectului, care să stea la trezorerie. Altă propunere se referă la transformarea instituţiei prefectului din ordonator terţiar de credite în ordonator secundar de credite”, a adăugat Mihart.

Prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan, a subliniat „imensa importanţă” a Instituţiei Prefectului şi necesitatea de a o moderniza. „Vrem cu toţii să modernizăm această instituţie. Este inadmisibil ca puterea statului sau prezenţa statului în teritoriu să fie una nesemnificativă. Toţi ne dorim să întărim această instituţie, pentru că fără un control puternic pe care cineva să-l facă în teritoriu statul va suferi pe mai departe. Instituţia Prefectului trebuie să fie una profesionistă, puternică, cu înalţi funcţionari publici de carieră. Sigur, va dura un pic până vor fi şcoliţi, dar dacă mergem pe modelul francez, va trebui să profesionalizăm funcţia. Sau dacă se va dori altceva, de demnitar public, când guvernul vine şi pleacă o dată cu guvernul, poate se va întâmpla şi această variantă. Va trebui să mergem mai departe cu profesionalizarea funcţiei publice pentru că toată legislaţia pe care o avem până în acest moment a mers în această direcţie şi s-a căpătat o oarecare experienţă”, a spus Vuşcan. AGERPRES