Prefectul judeţului Timiş, Mihai Ritivoiu, a declarat că a cerut extinderea controalelor în centrele de permanenţă din judeţ, după ce un recent control a arătat că numărul pacienţilor care trec pragul acestor instituţii de sănătate este extrem de mic, dar sumele pe care le primesc din bani publici sunt foarte mari, de aproape 7.000.000 de euro pe an, iar la unul dintre ele s-au găsit medicamente expirate şi instalaţia de sterilizare defectă de doi ani.
Potrivit prefectului, în judeţ sunt 47 de centre de permanenţă în care ar trebui să se asigure servicii medicale zilnic în intervalul orar 15,00 – 8,00, iar în weekend şi în sărbătorile legale în regim de 24 de ore, aproape jumătate fiind în municipiul Timişoara. Aceste centre de permanenţă au fost înfiinţate în ultimii ani din dispoziţia Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), cu acceptul Casei de Asigurări de Sănătate.
Mihai Ritivoiu a precizat, într-o conferinţă de presă, că prima chestiune pe care a constatat-o ţine de faptul că deşi în Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă este prevăzut „foarte clar” că acestea se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localităţi din mediul urban sau rural în care DSP consideră că este necesar”, 26 de centre din cele 47 existente în judeţul Timiş sunt de fapt în zone urbane.
„Raţiunea organizării acestor centre de permanenţă ar trebui să fie oferirea de servicii medicale de primă urgenţă pentru cetăţenii din zone izolate (…). Pe o lege care s-a gândit la cetăţean (…), noi avem 47 de centre de permanenţă în judeţ, adică 13% din totalul centrelor de permanenţă din ţară, dintre care 26 de centre sunt în urban, unde sunt spitale şi secţii de urgenţă; 17 centre sunt în Timişoara, cinci în periurbanul Timişoarei şi patru centre în Lugoj”, a afirmat prefectul.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu a detaliat că indiferent că au sau nu au pacienţi, aceste centre sunt deschise 17 ore pe zi în timpul săptămânii şi 24 de ore în weekend şi în zilele de sărbători legale, iar costurile sunt foarte mari, întrucât plata se face la oră, nu în funcţie de numărul de pacienţi trataţi.
„Cât ne costă aceste centre? 80 lei/oră la fiecare centru (40 de lei la medic, 20 de lei la asistent şi 20 de lei alte cheltuieli). Aşadar, plătim 1.360 de lei zilnic în zilele lucrătoare plus 3.840 de lei din două zile de weekend. Pe săptămână ajungem la 15.360 de lei. Pentru toate cele 47 de centre plătim 2.887.000 lei pe lună, adică 570.000 de euro, respectiv 6.930.000 de euro pe an. Dacă sunt mai multe zile libere, sumele sunt şi mai mari”, a arătat prefectul Ritivoiu.
Potrivit acestuia, indicatorii arată că în Timişoara numărul mediu de pacienţi consultaţi zilnic la aceste centre de permanenţă este de patru, în Lugoj este de trei, iar în periurban este de şase. Numărul de pacienţi pentru care s-a solicitat ambulanţa este de 110.
„Marţi seară, la DSP, am dispus un control punctual şi au fost în control la câteva centre de permanenţă din Timişoara. Printre concluziile relevate de acest control am constatat o instalaţie de sterilizare care nici acum doi ani nu mergea, la un centru erau medicamente expirate. Cam acesta este nivelul de calificare, de competenţă şi de calitate oferite de cel puţin anumite centre de permanenţă. Nu am nimic împotriva asigurării serviciilor medicale în regim permanent în zonele unde se impune acest lucru, dar am impresia că la noi lucrurile au scăpat de sub control. Avem aproape 7.000.000 de euro anual pentru aceste centre, care nu trebuie oprite cu tot, dar ce ar însemna eliminarea a câteva centre din zona urbană şi să salvăm câteva milioane de euro din banii publici pentru a optimiza serviciile în unităţile de urgenţe din Timişoara sau în celelalte spitale cu serviciu de primiri urgenţe!”, a argumentat prefectul Mihai Ritivoiu.
El a mai arătat că dispus un control extins la aceste centre de permanenţă, desfăşurat de o echipă mixtă DSP – Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate – Prefectură, care va verifica în perioada următoare exact raportările, activitatea, calitatea serviciilor, realizarea actului medical în timpul acelor ore şi prezenţa fizică a pacientului în acele centre.
„Vom vedea după aceste controale ce centre ţinem, ce centre închidem, poate şi modalităţi în care să propunem modificarea legislativă prin care aceste centre să fie plătite la număr de pacienţi trataţi. Este vorba de sume mari, de sănătate, dar nu pot asista pasiv la faptul că nişte milioane de euro se scurg în forme fără fond, în special în zonele urbane”, a mai afirmat prefectul judeţului Timiş. AGERPRES