“Pentru anul viitor este estimata o scadere a inflatiei”

Un interviu acordat premierul Calin Popescu-Tariceanu agentiei Rompres.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu afirma, intr-un interviu acordat Agentiei Rompres, ca depasirea tintei de inflatie in acest an nu poate pune in pericol tendinta pe termen lung. Primul-ministru precizeaza ca Guvernul va continua politica prudenta in ceea ce priveste bugetul: “Nu exista o relaxare fiscala care sa aduca semne de intrebare in privinta pastrarii echilibrelor macroeconomice, asa incat pentru anul viitor este estimata o scadere a inflatiei si continuarea unei tendinte pe care economia romaneasca s-a inscris, de crestere economica sustinuta”.

– Domnule prim-ministru, ati reusit ca prin asumarea raspunderii Guvernului sa introduceti votul uninominal, dar va asteapta, dupa alegeri, dezbaterea privind bugetul. In conditiile in care Opozitia v-a acuzat ca nu a fost consultata inaintea aprobarii proiectului de buget, va asteptati ca Parlamentul sa-l adopte totusi?

– Bugetul este intotdeauna un prilej de dezbatere politica foarte aprinsa. Este obligatia Guvernului de a prezenta proiectul de buget. Proiectul merge in Parlament la dezbatere, unde participa in egala masura toate fortele politice. Bugetul nu este al Guvernului si nu este al unui partid. In final, tara are nevoie sa functioneze pe baza unui buget, asa incat eu cred ca o atitudine logica si responsabila este aceea de a vota un buget, sigur, la care, in Parlament, pot sa existe amendamente pe care suntem pregatiti sa le analizam si, daca putem, sa gasim solutii pentru introducerea unor amendamente care sa nu afecteze insa echilibrele macroeconomice pentru viitor, sigur ca putem merge mai departe.

– Daca Parlamentul va decide ca Apararea are nevoie de cel putin 2% din PIB – si au fost discutii in acest sens inclusiv in CSAT -, de unde veti lua diferenta? Ati accepta si reducerea Fondului la dispozitia Guvernului, cum a cerut opozitia?

– Nu exista un fond la dispozitia Guvernului, exista un fond la care voi sublinia necesitatea existentei lui pentru interventii in cazuri de urgente sau de dezastre naturale, cum a fost in trecut. Acesta este scopul, pentru ca alt capitol bugetar nu exista sa acopere astfel de cheltuieli. In ceea ce priveste armata, am sa fiu foarte clar. Primul lucru, de fiecare data, si aceasta este ceea ce spune legea, cand cineva vine cu o propunere de cheltuieli suplimentare, trebuie sa indice si sursele si, prin urmare, sursele bugetului sunt la dispozitie, dar pentru a suplimenta anumite capitole de cheltuieli nu avem resurse in acest moment. Punctul doi, eu insist pe faptul ca Romania are nevoie de modernizare si de investitii masive in tot ceea ce tine de infrastructura, fie ca este vorba despre transport, sanatate, educatie, dezvoltare rurala si agricultura. Acestea sunt prioritatile. Avem un buget pentru armata care este intr-o crestere cu nu mai putin de 300 milioane de euro fata de bugetul de anul trecut si care cred ca este suficient pentru nevoile actuale de securitate al Romaniei, tinand cont si de faptul ca Romania, spre deosebire de situatia din anii ’90, face astazi parte dintr-un sistem global de securitate in virtutea calitatii de membru NATO si de membru al Uniunii Europene.

– In privinta inflatiei, anul acesta, limita estimata a fost depasita. Veti lua masuri pentru ca depasirea sa nu influenteze negativ cresterea economica? Ce masuri aveti la dispozitie?

– Anul acesta inflatia cunoaste, intr-adevar, o crestere foarte mica in raport cu previziunile, pentru ca avem doi factori care au influentat puternic evolutia inflatiei, dar nu numai in Romania. Primul este pretul la produsele agricole, ca urmare a secetei pronuntate din Romania. Dar, atentie, preturile la produsele agricole, daca va uitati in toata Europa, au crescut nu numai in Romania, tot din acelasi motiv, din cauza conditiilor meteorologice foarte proaste. Al doilea factor este legat de cresterea pretului produselor petroliere si al gazului, care, de asemenea, au o influenta mare in agricultura si in productia industriala. Deci, suferim, sa zicem asa, consecintele globalizarii. Nu este insa o crestere a inflatiei care sa puna in pericol tendinta pe termen lung. La nivelul Guvernului vom merge pe aceeasi politica prudenta in ceea ce priveste bugetul. Nu exista o relaxare fiscala care sa aduca semne de intrebare in privinta pastrarii echilibrelor macroeconomice, astfel incat, pentru anul viitor, este estimata o scadere a inflatiei si continuarea unei tendinte pe care economia romaneasca s-a inscris, de crestere economica sustinuta.

– Sunteti multumit de modul in care a functionat actualul dumneavoastra cabinet? In mod particular, in locul lui Tudor Chiuariu, Renate Weber ar fi fost o solutie mai buna pentru Ministerul Justitiei? Iar, in al doilea rand, ce v-a determinat sa-l numiti pe Decebal Traian Remes ca ministru al Agriculturii?

– Evaluarea unui cabinet se face in functie de obiectivele pe care ni le-am propus prin programul de guvernare si in functie de realizarile pe care le avem. Am posibilitatea ca, dupa trei ani de guvernare, practic intram in al patrulea, sa prezint un bilant pozitiv. Nu exista proiect major pe care sa ni-l fi asumat si pe care sa nu-l fi putut pana acum realiza, fie ca vorbim de crestere economica, fie ca este vorba de politici fiscale, cota unica, fie ca este vorba de politicile salariale sau de pensii, fie ca este vorba de modul in care am alocat bugetul pe capitolele mari prioritare de infrastructura. Am o singura problema, pe care nu o ascund. Am vrut sa promovam un pachet de legi ale securitatii care sa defineasca mai bine echilibrul intre pastrarea si apararea drepturilor si libertatilor individului, pe de o parte, si, pe de alta parte, necesitatea de a avea servicii de informatii eficiente. In aceasta privinta nu pot sa spun ca am reusit pana acum, dar mai avem un an de guvernare in fata. M-ati intrebat de Chiuariu, de Renate Weber, de Remes. Sa stiti ca, in momentul in care am facut acele propuneri, in acea conjunctura, erau persoanele cele mai potrivite. Sigur ca peste un an, peste sapte, vor aparea alte persoane, care poate, in ochii unora, ar parea mai indreptatite sau mai pregatite profesional. Ministrul Chiuariu este un ministru care, din punct de vedere profesional, se achita nu bine, ci foarte bine de mandatul pe care-l are. Iata ca a realizat un lucru pe care putini si-l puteau imagina dupa plecarea Monicai Macovei, care reusise foarte bine sa-si ostilizeze intreg Parlamentul, a reusit sa treaca prin Parlament legea privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Iata, rapoartele care vin de la Bruxelles, comentariile Comisiei Europene dovedesc ca justitia este pe maini bune si isi face treaba. Ca nu este pe placul celor care o sustin pe Monica Macovei, sigur ca asta este cu totul si cu totul altceva, este dreptul lor, nu suntem intr-o tara in care sa avem o dictatura si in care toata lumea sa aiba aceeasi parere.

– Dar in agricultura au fost ceva probleme si inca mai sunt.

– In agricultura au fost probleme pentru ca Flutur a lasat practic un dezastru la Ministerul Agriculturii, foarte multe lucruri care trebuiau facute si nu erau tinute in mana. El era un tip care se dovedeste acum a fi fost extrem de superficial si care nu a putut sa stapaneasca miezul problemelor, dar, cu eforturi, iata ca reusim sa rezolvam problemele una cate una. Cea mai recenta, legata de Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA), a facut obiectul unei scrisori de raspuns a ministrului Ciolos, pe care a trimis-o la Comisie si in care arata ca Agentia este, practic, din acest moment, operationala si poate sa inceapa sa-si deruleze activitatea. Asteptam raspunsul Comisiei, asa incat sunt optimist in ceea ce priveste evolutia APIA. Nu cred ca va fi necesara aplicarea de catre Comisie a clauzei de salvgardare si acest lucru este bazat pe informatiile pe care le am si pe modul in care am vazut ca a lucrat ministrul Agriculturii, Ciolos, in ultima perioada.

– Legat de justitie, credeti ca ea este intr-adevar independenta? Vedeti o imbunatatire in faptul ca, in prezent, procurorul general a inceput sa va anunte in cazurile in care un ministru ar putea fi anchetat?

– Modul in care Procuratura s-a comportat pana acum in raport cu Guvernul demonstreaza un lucru foarte simplu, si anume lipsa unei culturi institutionale. Ei fac confuzie intre independenta si necesitatea de comunicare institutionala sau inter-institutionala. Acum, nu au facut decat sa dea curs unei atitudini care era normala si fireasca. Numai ca, la noi, din pacate, daca justitia functioneaza independent, Procuratura, care nu face parte din justitie, care este Ministerul Public, are inca un deficit extraordinar in ceea ce priveste functionarea si mentalitatea. Este vorba de o mentalitate inca marcata de servilism politic, nu se poate detasa de influentele politice care se exercita asupra ei si acesta este un lucru absolut regretabil. Nu mai vorbesc de faptul extrem de ingrijorator si care tine mai mult de comportamentul, probabil, al unei procuraturi dintr-o tara care nu este membra a UE, ca se incearca acuzarea diverselor persoane cu ajutorul mass-media, prin televizor, printr-un fel de executii publice inainte sa se fi pronuntat instanta. Procuratura trebuie sa inteleaga foarte bine ca nu tine loc de justitie, ea este chemata sa apere interesele statului impotriva celor care incalca legea si acest lucru trebuie sa se faca respectand cateva reguli elementare. In primul rand, trebuie sa se respecte dreptul individului la aparare, la imagine, la prezumtia de nevinovatie. Nu stabileste Procuratura cine este vinovat, ci instanta, tribunalul este cel chemat sa stabileasca acest lucru, iar modul repetat in care informatii din procuratura au fost lasate sa se scurga catre media, tocmai pentru a crea in jurul anumitor persoane imaginea de vinovati, este inacceptabil pentru o tara democratica si europeana. Din acest punct de vedere, modul in care functioneaza mai ales Directia Nationala Anticoruptie, pe baza raportului intocmit de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), impune o regandire a modului in care aceasta este chemata sa functioneze. Nu ascund dorinta pe care o am de a vedea rolul CSM manifestandu-se mai puternic in asigurarea bunei functionari a institutiilor care sunt in zona sa de competenta.

– Va referiti la masuri institutionale sau de practica judiciara ?

– CSM are o arie destul de larga, insa, cand vedem anumite practici care se repeta, in cazul parchetelor, cred ca CSM ar trebui sa intervina aici intr-o masura mai apasata.

– La sfarsitul anului trecut ati spus ca in ianuarie 2008 veti fi tot primul ministru al Romaniei. Doriti insa sa ramaneti in functie pana la alegerile parlamentare sau ati accepta organizarea acestor alegeri concomitent cu cele locale, in ideea formarii unei coalitii guvernamentale mai solide?

– Sa stiti ca aceasta idee eu am lansat-o, si anume posibilitatea ca alegerile parlamentare sa fie organizate simultan cu cele locale. La noi, din pacate, exista un mecanism greoi de angajare a alegerilor anticipate. Nu refuz aceasta idee nici astazi, pe care, spuneam, eu am initiat-o, dar trebuie vazuta conjunctura. Oricum, unui guvern i se acorda responsabilitatea unui mandat pe patru ani si acesta este motivul pentru care, de la inceput, cand se vorbea cu atata insistenta despre alegeri anticipate, care nu reprezentau de fapt decat incercarile subterane ale presedintelui de a inlocui Guvernul si primul-ministru cu niste persoane care sa-i fie lui docile, atunci sigur ca m-am opus. Altfel, exista oricand posibilitatea constitutionala de a se organiza alegerile in diferite modalitati: la termen, anticipat, in functie de conjuncturile politice din fiecare moment.

– Ati propus la un moment dat revizuirea Legii venitului minim garantat pentru a-i stimula pe cei care beneficiaza de acest ajutor in a-si gasi un loc de munca. Ce masuri ati luat in acest sens?

– Am luat o serie de masuri care vizeaza in primul rand altceva, si anume sistemul de plati compensatorii, de care s-a abuzat in ultima perioada in mod nejustificat, in conditiile in care pe piata muncii exista un deficit de forta de munca. In Romania, astazi, vorbim de un deficit de forta de munca si, in acelasi timp, exista intreprinderi care solicita acordarea de plati compensatorii pe o lunga perioada pentru angajatii care urmeaza sa fie disponibilizati. Eu cred ca aceasta masura era o masura specifica perioadei in care economia romaneasca se afla intr-un adanc proces de restructurare, cu o rata inalta a somajului si cu posibilitati reduse pentru cei concediati de a-si gasi un loc de munca. Astazi, acest lucru nu se justifica si sigur ca am limitat foarte mult conditiile de acordare a acestor plati compensatorii, tinand cont de realitatile economice de astazi.

– Ati decis care sunt companiile care vor face parte din grupul energetic de interes national?

– Nu. Dar acest lucru nu inseamna ca am renuntat la proiect. In urmatoarele doua saptamani vom face o evaluare pe baza careia vom lua decizia privitoare la crearea companiei energetice nationale.

– Deci, pana la sfarsitul anului va fi structurata aceasta companie?

– Da.

– Suntem de aproape un an in Uniunea Europeana (UE) si deja in relatia cu Comisia au aparut problema taxei de prima inmatriculare, a privatizarii Daewoo, a procedurii de infringement privind protejarea arealelor de fauna salbatica si, acum, cea legata de APIA. Nu sunt prea multe probleme pentru un stat nou intrat in UE?

– Nu. Sunt prea putine. Trebuie sa intelegeti ca la Comisia Europeana sunt sute si mii de proceduri in curs cu statele membre – 8.000 de proceduri, daca nu ma insel – in care uneori are dreptate Comisia si in care, uneori, nu are dreptate Comisia. Sa nu aveti impresia ca CE este Dumnezeu pe pamant si are intotdeauna dreptate! Sigur ca trebuie sa existe o relatie de parteneriat.
Sunt anumite situatii in care Comisia se simte obligata sa intervina pentru ca, pe baza unor semnale din presa care induc piste false, ei se simt obligati sa aiba o atitudine, asa cum mi se pare ca este cazul Daewoo. Dar cred ca este un lucru absolut normal si acest lucru il privesc prin prisma faptului ca eu, ca prim-ministru, trebuie in primul rand sa apar interesul national, fie ca este vorba de pastrarea locurilor de munca, fie ca este vorba de mentinerea cresterii economice, fie ca este vorba de pastrarea unor ramuri industriale. Se va mai intampla sa intram cu UE in coliziune, fie ca vorbim de probleme de mediu, cum este cazul taxei de inmatriculare pentru automobile. Vreau sa intelegeti ca Romania nu trebuie sa devina in Europa o tara consumatoare. Nu exista tari de rangul unu si de rangul al doilea. Avem si noi dreptul sa avem ramuri de referinta, industrii de varf, sa protejam mediul, locurile de munca, activitatile care au fost valorizante pentru economia romaneasca. Pe mine aceste lucruri ma preocupa din perspectiva necesitatii gasirii unei solutii favorabile, dar ele nu vor trebui sa ne sperie. Si celelalte tari europene au procedat la fel, si-au aparat sansele ori de cate ori a fost pusa in discutie o problema de acest gen. Asa vom face si noi.

– Ce ati putea face la nivelul Guvernului pentru a preveni crize precum cea din Italia si in alte tari?

– Faptele care s-au intamplat pe teritoriul Italiei nu tin de raspunderea Guvernului roman. Guvernul Romaniei nu are drept de jurisdictie intr-un teritoriu strain. Este in primul rand resortul autoritatilor din acele tari sa mentina ordinea, securitatea cetatenilor proprii, indiferent ca sunt nationali sau emigranti. Ceea ce putem sa facem si trebuie sa facem, si am demonstrat-o in cazul situatiei din Italia, este sa colaboram cu autoritatile italiene pentru a ajuta autoritatile italiene – subliniez, pentru a ajuta autoritatile italiene – in diminuarea si stoparea fenomenului infractional si a faptelor antisociale, care sunt comise de conationalii nostri. Vizita mea in Italia a avut totodata si scopul sa contracareze un punct de vedere care tindea sa acapareze perceptia publica privitoare la romani, adica “romani egal infractori”. M-am dus in Italia tocmai pentru a discuta cu autoritatile italiene si pentru a ma adresa publicului italian nemijlocit, sa le explic ca majoritatea covarsitoare a romanilor sunt oameni corecti si cinstiti, onesti, care muncesc din greu si ca fapta unui individ nu poate sa duca la punerea semnului la egalitate cu o intreaga populatie si cred ca intr-o masura importanta am reusit. Am reusit, de asemenea, sa introducem masuri care sa le dea posibilitatea celor care vor face eventual subiectul unor abuzuri administrative din partea autoritatilor italiene, de expulzare, sa-i aparam in justitie, le oferim asistenta juridica gratuita acestora. Sunt cateva masuri care erau necesare tocmai pentru a calma spiritele si a nu lasa ca relatia intre Romania si Italia, care a fost excelenta si pe care in continuare o putem califica drept foarte buna, sa se deterioreze in dezavantajul ambelor parti.

– Papa Benedict al XVI-lea, cu care v-ati intalnit la Roma, poate contribui la detensionarea unei astfel de situatii?
– Biserica Catolica are un rol foarte influent si foarte important in Italia pe langa publicul larg, care este format din catolici practicanti, cat si fata de mediul politic, unde, de asemenea, este o voce foarte influenta. Demersul Papei, care a chemat la o atitudine de curtoazie morala fata de imigranti, a fost un semnal in beneficiul romanilor care s-au simtit protejati de aceasta institutie puternica – Biserica Catolica.