bolojan_ilie_2008.jpgPrimarul Ilie Bolojan a anunţat miercuri că Primăria Oradea va amenaja în acest an un parc de patru hectare pentru a pune în valoare pârâul Peţa, în apele căruia vegetează nufărul termal, considerat monument al naturii, Peţa fiind singurul pârâu cu apă termală din Europa, pentru care Cetatea Oradea era recunoscută şi invidiată în trecut.

Proiectul parcului – o mică oază tropicală – a fost aprobat pentru finanţare din Fondul de mediu, având o valoare de 2,75 milioane de lei, din care 27% surse bugetare locale. Acesta va fi amenajat ca un parc orăşenesc pentru petrecerea timpului liber, pe teritoriul intravilan al municipiului, în cartierul Cantemir, pe malul stâng al pârâului Peţa, care va alimenta un lac construit în suprafaţă de 5.180 mp.

Atractivitatea lacului va fi dată de luciul apei, vegetaţia acvatică, florile de nuferi, o plantaţie de bambus şi plante de mlaştină în jurul său. Terenul va fi modelat în terase largi, cu denivelări mici, în coborâre spre lac şi le va oferi orădenilor locuri de odihnă în compoziţii peisagistice deosebite, zone cu trandafiri, alei finisate cu materiale ecologice – pietriş, borduri de piatră naturală, pergole, fântâni arteziene şi mobilier adecvat. Lucrările vor demara imediat ce vremea o va permite, după licitaţiile aferente, astfel încât proiectul să fie finalizat în nouă luni. În vecinătatea acestui parc, Primăria Oradea mai are în lucru un proiect pentru un Parc al Rozelor, cu peste 900 de soiuri şi 7.000 de puieţi, iniţiat de un mare iubitor şi cultivator de trandafiri, Ioan Belicciu, preşedintele Asociaţiei ‘Prietenii Rozelor’ din Oradea.


Acest proiect urmăreşte amenajarea a 5,76 hectare de teren ca parc de trandafiri, luând ca model arhitectural parcul Victoria State Rose Garden, din Australia, dar şi construirea unui laborator de cercetare destinat susţinerii parcului de roze. Apele calde ale pârâului Peţa au fost folosite în scop gospodăresc şi terapeutic din cele mai vechi timpuri, dar prezintă şi o deosebită importanţă ştiinţifică. În apele sale se găsesc trei unicate din genofondul mondial: nufărul termal – Nymphaea lotus thermalis, melcul Melanopsis parreyssi şi o subspecie de peşte endemic – roşioara lui Racoviţă, Scardinius erytrophtalmus racovitze.


Izvorât din Dealurile Lăzărenilor, în comuna Lăzăreni (la sud de Sânmartin), la altitudinea de 242 de metri, pârâul Peţa nu este de la izvor termal, dar primeşte, pe o distanţă relativ scurtă după izvor, mai multe izvoare termale, cel mai pregnant fiind ‘Ochiul mare’, care îi conferă caracterul termal şi implicit o vegetaţie specifică. Pârâul Peţa, cu doi afluenţi, Hidişel şi Adona, are o lungime totală de 21 de kilometri. După ce traversează satul Rontău, unde creează Lacul termal, cu nuferi termali, pe o suprafaţă de patru hectare şi un altul în staţiunea Băile Felix, cu temperatura constantă de 30-31 grade Celsius, trece prin Oradea, unde pe vremuri apa pârâului umplea şanţul Cetăţii medievale, apoi se varsă în Crişul Repede în dreptul localităţii Palota.


Nufărul termal creşte în apele calde ale pârâului Peţa, de la Băile 1 Mai, între satele Rontău şi Haieu, aparţinătoare de comuna Sânmartin, la 9 km de Oradea. Specia este o rămăşiţă a unei vegetaţii de climă caldă din perioada terţiară care a supravieţuit răcirii climei din timpul glaciaţiunilor din cuaternar, datorită apei calde a pârâului. Este unicul caz când o specie tropicală trăieşte în mod spontan într-o climă temperată.
Având o importanţă ştiinţifică deosebită atât pentru flora (genofondul) României, cât şi al Europei, nufărul termal a fost declarat monument al naturii iar pârâul Peţa, rezervaţie naturală
ştiinţifică prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 148 din anul 1932, la insistenţele eminentului botanist Alexandru Borza.


Nufărul termal a fost descris pentru prima dată în anul 1798 de botanistul Paul Kitaibel. Ruda cea mai apropiată a nufărului termal trăieşte în Nil (Nymphaea lotus aegyptia). Pe lângă numeroase organisme caracteristice apelor geotermale, aici (şi numai aici) trăieşte o subspecie de peşte endemic – roşioara lui Racoviţă. Supravieţuirea acestuia – ca şi a nuferilor – este însă periclitată de degradarea continuă a calităţii apei şi de înmulţirea explozivă a unor plante tropicale introduse în rezervaţie accidental. AGERPRES