Palatul Princiar din Alba Iulia va fi transformat într-un centru expoziţional

Palatul Princiar din Alba Iulia, edificiu care a servit şi ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul, în anii 1599-1600, va fi restaurat parţial printr-o finanţare de aproximativ 5 milioane de euro, urmând să fie transformat într-un centru expoziţional.

Consilierii locali din Alba Iulia au aprobat pe 10 aprilie, în şedinţă extraordinară, proiectul “Conservarea, Restaurarea şi Valorificarea durabilă a ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia – centru expoziţional Corp Principal E”, precum şi acordul de parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Concret, consilierii au votat actualizarea şi completarea angajamentelor Primăriei în cadrul acestui proiect.

În valoare de peste 21,7 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 5 milioane de euro, proiectul a trecut recent de verificarea tehnică în vederea aprobării finanţării prin POR 2020, primind 95 de puncte din 100 posibile. Cele cinci puncte lipsă nu au putut fi acordate deoarece palatul nu este monument UNESCO.

Valoarea unei cereri de finanţare pentru restaurarea patrimoniului cultural poate fi de maximum 5 milioane de euro, excepţie fiind obiectivele de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, unde valoarea maximă a proiectului poate fi de 10 milioane de euro. Pentru ca un proiect să fie considerat eligibil, obiectivul restaurat trebuie să fie deschis integral publicului vizitator după realizarea investiţiei.

Administraţia publică locală intenţionează să reabiliteze Palatul astfel încât să pună în evidenţă vestigiile din perioada Principatului, până la mijlocul secolului al XVII-lea, când Alba Iulia a fost capitala Transilvaniei, ţinând seama şi de etapele de construcţie şi de componentele artistice care trebuie să fie conservate in situ din celelalte epoci: romană, medievală, renascentistă.

Amenajările vizate prin proiect urmează să redefinească spaţiile din Palat, luând în calcul crearea unui muzeu al Principatului Transilvaniei, împreună cu alte spaţii specifice acestei destinaţii, respectiv o Sală a Dietei, o Sală de judecată, o Sală a paharnicilor, toate în zonele în care acestea au existat până la remodelările din perioada habsburgică, dar şi o Sală a gărzilor şi o alta a Consiliului princiar.

Totodată, ar urma să fie reamenajate “prăvălii”, după modelul celor din secolul al XVII-lea.

De asemenea, palatul reabilitat ar putea găzdui o secţie de arheologie/lapidar, un centru cultural şi un centru de conferinţe, iar holul va fi utilizabil pentru evenimente culturale.

Palatul Princiar, sau Palatul Principilor cum mai este numit, se află din 2009 în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.

Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.

Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

În urmă cu doi ani, în timpul unor cercetări preliminare, au fost înregistrate descoperiri de excepţie, palatul fiind mult mai vechi decât se ştia. Cercetările au scos la iveală cel mai lung traseu de zid roman din Alba Iulia, un fragment de baracă romană, pietre romane, ancadramente de factură gotică, pivniţe medievale monumentale clădite în bună măsură cu pietre romane, o latrină plină cu material arheologic din jurul anului 1500 sau o fântână medievală adâncă de 7,5 metri. De asemenea, a fost identificat şi un zid cu parament unic în Transilvania, databil din secolul al XVII-lea.

Palatul este clasat ca monument istoric şi inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Alba. AGERPRES