Normele metodologice pentru achizițiile publice au fost aprobate de Guvern

ciolos_guvern.jpgGuvernul a aprobat, joi, proiectele de hotărâre privind normele metodologice pentru achizițiile publice. “Prin acest nou pachet de norme privind achizițiile publice am avut în vedere să respectăm următoarele patru principii generale: cheltuirea banului public trebuie să fie aceeași ca și cum am cheltui banii personali, în același timp ne-am dorit să creștem exigența verificării și monitorizării modului în care se fac achizițiile publice în sensul în care vom verifica și bugetul național cu rigoarea cu care am verificat până acum fondurile europene; în al treilea rând suntem mult mai orientați spre rezultate și vrem să vedem câte din achizițiile generate de autoritățile contractante se vor transforma și în contracte de succes implementate până la final, iar în al patrulea rând prin toate măsurile incluse în aceste norme de aplicare a legilor achizițiilor clasice și achizițiilor sectoriale ne dorim creșterea nivelului de transparență”, a declarat președintele Autorității Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), Bogdan Pușcaș, după ședința de Guvern.

El a precizat că aceste norme cu privire la legea achizițiilor publice aduc o serie de noutăți. “Modul de aplicare a criteriului de atribuire se schimbă și sunt introduse două subcriterii noi: criteriul calitate-preț și costul cel mai scăzut. Pentru prima oară, prin aceste norme am introdus chiar și restricții de folosire a criteriului prețului cel mai scăzut pentru serviciile intelectuale, de exemplu. În același timp, introducem noțiunea de cost pentru acele produse, servicii și lucrări care au nevoie de evaluare eficientă a sumelor cheltuite pe toată durata de viață sau exploatare a respectivului bun”, a arătat Pușcaș.

Potrivit șefului ANAP, pentru serviciile intelectuale a fost introdus un procent maximal de 40% în care factorul financiar al prețului poate fi luat în considerare. “Practic, 40% din punctajul evaluării se poate obține prin ofertarea unui preț foarte scăzut. Punctajul maxim îl obții când oferi prețul cel mai mic, iar acest preț, într-o astfel de procedură, nu poate avea o pondere mai mare de 40%. Ceilalți 60% sunt reprezentați de factori calitativi și nefinanciari”, a spus Pușcaș.

Președintele ANAP a afirmat că licitația deschisă și cea restrânsă se vor desfășura integral prin mijloace electronice, urmând ca, începând cu ianuarie 2018, toate procedurile de achiziție publică din România să fie în mediul online. “Prin aceste norme am statuat un principiu total nou și anume acela al consultării pieței. Procesul de consultare se inițiază prin publicarea unui anunț prin care orice autoritate contractantă este liberă să se consulte cu operatorii economici asupra unor aspecte, cum ar fi soluții tehnice, financiare, montaje contractuale și pentru a defini nevoia care a fost identificată la nivelul autorității contractante”, a arătat Pușcaș.

Oficialul ANAP a precizat că se schimbă și modalitatea de verificare a documentațiilor de atribuire. “Trecem de la o abordare sistematică la o abordare calitativă și am propus prin aceste norme anumite praguri sub care agenția va verifica doar aleator anumite documentații pentru că, sub aceste praguri, am constatat că verificările noastre consumă timp excesiv prin comparații cu impactul bugetar”, a explicat Pușcaș.

Potrivit lui Pușcaș, prin aceste norme se introduce strategia de contractare, astfel încât orice autoritate contractantă este obligată să-și publice această strategie în contextul în care se înregistrează praguri peste cele exprimate în lege.

În ceea ce privește legea achizițiilor sectoriale, Pușcaș a arătat că vizează zona gazelor și energiei termice, energiei electrice, serviciilor de apă, transport, porturi, aeroporturi, oficii poștale, extracția de gaze și alți combustibili solizi. “Am crescut durata acordului cadru de la 4 ani la 8 ani, practic s-a dublat durata pentru care se pot încheia aceste contracte”, a spus oficialul ANAP, precizând că este vorba de o transpunere a directivelor europene.

El a mai afirmat că în acest caz va existat termenul de ‘entitate contractantă’, astfel încât în această lege vor fi incluse și acele companii private care funcționează pe baza unor drepturi speciale și exclusive. “Prin acest nou pachet de norme am introdus și o nouă modalitate de organizare a achizițiilor prin acea unitate centralizată de achiziții publice. Ne dorim ca nevoia în anumite domenii și în anumite sectoare ale administrației publice centrale să fie gestionată în mod unitar și să fie astfel adusă mai ușor la stadiul de contract”, a completat Pușcaș.

Președintele ANAP a subliniat că unitățile centralizate de achiziții publice se organiza în primă fază la nivelul ministerelor și vor cuprinde un număr limitat de servicii și produse — 5 — 10, care au fie un impact bugetar foarte mare, fie un grad de repetabilitate destul de mare. “Vom încerca să validăm această tendință europeană și prin produse și servicii de o complexitate relativ redusă, deci nu vor exista caiete de sarcini foarte complicate de care se vor ocupa aceste unități centralizate de achiziții, vor lua, de exemplu, lucruri de uz curent: serviciul de dezinsecție-deratizare, produse de birotică și au scopul exclusiv de a centraliza nevoile acestor unități ale administrațiilor publice centrale și de a consolida o cerere de un volum mult mai mare și de a scădea costul”, a conchis el. AGERPRES