cetatea_aradului.jpgPrimăria arădeană intenţionează să organizeze un concurs de idei pentru revitalizarea Cetăţii Aradului, după trecerea acesteia în circuitul civil. “În acest scop va trebui declanşată procedura de înfiinţare a Agenţiei de dezvoltare ‘Arad-Cetate’, aceasta urmând să fie cea care va organiza un concurs de idei, la nivel internaţional, pentru prezentarea unei viziuni privind trecere a Cetăţii Aradului în circuitul civil şi punerea în valoare a vieţii Cetăţii şi a municipiului Arad”, a declarat joi, Gheorghe Falcă, primarul municipiului.

Pe de altă parte însă, edilul nu exclude posibilitatea preluării de către municipalitate, de la Consiliul Judeţean, a Agenţiei Promovare şi Dezvoltare a judeţului Arad (ADAR), care să se ocupe de acest concurs de idei şi de alte proiecte care să aibă ca obiect cetatea amintită.

De asemenea, municipalitatea doreşte elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) al Cetăţii, într-o versiune tridimensională, pentru a se putea reda, cât mai fidel, oportunităţile de dezvoltare, atât în perimetrul Cetăţii, cât şi în jurul acesteia. “Proiectul de reconversie şi revitalizare a Cetăţii Aradului va dura între 15 şi 20 de ani, însă se doreşte deschiderea ei pentru public mai repede. Intenţia administraţiei locale este să acceseze fonduri europene, atât în perioada 2014-2020, cât şi în perioada 2021-2027, pentru modernizarea obiectivului”, a susţinut Gheorghe Falcă.

Totodată, primarul a mai spus că se va continua studierea istoriei Cetăţii Aradului. “Vom continua să trimitem oameni la Arhivele de Stat din Viena, pentru a avea materiale şi informaţii noi despre Cetate, care vor putea sta la baza concursurilor de idei. Viaţa Cetăţii este foarte importantă prin prisma faptului că istoria ei ne leagă de istoria multor naţiuni. Istoria şi relaţiile cu alte naţiuni sunt baze pentru punerea Cetăţii în circuitul touristic”, a precizat primarul Aradului.

Gheorghe Falcă a mai precizat că a avut întrevederi cu o delegaţie alcătuită din ofiţeri din cadrul MapN, care au fost prezenţi la Arad pentru reevaluarea proiectului de modernizare a fostei unităţii militare din cartierul Gai al municipiului Arad, unde urmează să fie mutată unitatea militară care se află în prezent, în Cetatea Aradului. “În perioada 4-15 august, voi avea o întâlnire cu un Secretar de stat din Ministerul Apărării Naţionale, cu care vom definitiva textul unei Hotărâri de Guvern privind modernizarea unităţii militare din cartierul Gai”, a adăugat Gheorghe Falcă.

Construită pe malul stâng al Mureşului, Cetatea Aradului a fost proiectată de Ferdinand Philipp Harsch în stil Vauban-Tenaille, are formă de stea cu şase colţuri, planurile fiind aprobate de împărăteasa Maria Tereza şi fiul acesteia Iosif al II-lea. Construcţia ei a durat 20 de ani (1763-1783), fiind executată de mii de deţinuţi.

Cetatea era prevăzută cu trei rânduri de cazemate subterane şi mai multe rânduri de şanţuri, care puteau fi inundate. Poarta principală şi clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetăţii există o biserică catolică şi în clădirile din jur au fost găzduiţi călugării franciscani, aflaţi sub patronajul sfântului Ioan de Capistrano. Ultimii patru călugări au locuit în cetate până în anul 1861. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar, în cazematele cetăţii, folosite pe post de închisori, fiind închişi Horea, Cloşca şi Crişan, dar şi prizonierii din armata franceză, între anii 1790 -1815.

În timpul revoluţiei din 1848 – 1849, cetatea a jucat un rol crucial. Sub asediul armatei republicane maghiare, garnizoana a bombardat oraşul zi de zi timp de nouă luni. În vara lui 1849, armata revoluţionară maghiară a reuşit să ocupe cetatea timp de 46 de zile, până ce a fost încercuită de armatele ruseşti şi austriece şi obligată să se predea. După revoluţie, între anii 1849 – 1857, trupele habsburgice au mai încarcerat aici 500 de luptători ai armatei revoluţionare, majoritatea fiind condamnaţi la moarte. Printre ei au fost executaţi prin spânzurare sau împuşcare cei 13 generali conducători ai revoluţiei maghiare, pe 6 octombrie 1849.

În deceniile care au urmat, Cetatea Aradului a fost închisoare pentru mulţi prizonieri de război, printre care militari turci, luaţi prizonieri în 1881. Între 1914 şi 1918 s-a făcut o tabără în meterezele exterioare care a adăpostit prizonieri din Bosnia şi Herţegovina, printre care şi Gavrilo Princip, asasinul arhiducelui Franz Ferdinand de Habsburg (Sarajevo, 1914). Din noiembrie 1918, cetatea a fost ocupată de trupele franco – sârbe, iar din iulie 1919, ea a fost preluată de Armata română, în a cărei proprietate se află şi în prezent. AGERPRES