Mircea Hava: “Mi-am îndeplinit obiectivul de a face din Alba Iulia un oraş cu spaţii verzi”

hava__mircea.jpgPrimarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, aflat în această funcţie din 1996, susţine, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, că şi-a îndeplinit obiectivul de a face din oraş unul fără zone cu mizerie, un oraş cu spaţii verzi şi locuri de parcare.

Hava apreciază că cetatea bastionară Vauban, cea mai mare şi mai bine conservată din Europa, reprezintă ”motorul” oraşului, care poate să aducă turişti şi, implicit, în viitor, bani. Având o promisiune neonorată, aceea a unei săli polivalente la Alba Iulia, dar şi alte proiecte în vizor, Hava intenţionează să candideze din nou, peste doi ani, pentru al cincilea mandat de edil.


– Domnule Mircea Hava sunteţi unul dintre cei mai longevivi primari de municipiu reşedinţă de judeţ din ţară, cu patru mandate consecutive la activ. Care sunt împlinirile, dar şi nereuşitele celui mai recent mandat, la jumătatea căruia vă aflaţi?

În actualul mandat, în primul rând am continuat lucrări pe care le-am început în perioada 2006 – 2007. Am vrut să scot oraşul din tot ceea ce a însemnat înainte, cu zonele dintre blocuri pline de mizerie, fără locuri de parcare, fără spaţii verzi, etc. Acesta a fost primul lucru pe care l-am promis încă de când am preluat această funcţie şi de care m-am achitat. Am început cu cartierele mai sărace, toate au fost remodelate şi nu s-a lucrat numai la suprafaţă. Am derulat programe care au dus la schimbarea a tot ceea ce înseamnă canalizare, apă, gaz. Toate au fost finalizate, după care s-au făcut lucrările supraterane. A mai rămas partea de jos a oraşului, unde mai avem probleme de rezolvat şi unde s-a investit foarte mult în primul mandat. În 1996 – 1998, oraşul arăta foarte rău. Fără canalizare, fără apă. Azi, există canalizare, există apă peste tot. Sunt fără canalizare doar zonele care s-au dezvoltat în ultimii ani şi satele aparţinătoare. Există însă un proiect, depus deja la Bruxelles, pe Programul Operaţional Structural de Mediu, care pentru Alba Iulia ar însemna vreo 26 de milioane de euro şi care ar rezolva tot ceea ce înseamnă canalizare în aceste zone, reparaţii la canalizarea existentă, acolo unde este cazul, şi staţie de epurare. Proiectul, scris la Alba Iulia, este pentru tot judeţul, pentru toate oraşele, şi are o valoare de 110 milioane de euro.

– Fiindcă aţi vorbit despre fonduri structurale, municipiul Alba Iulia este primul din ţară care a beneficiat de fonduri nerambursabile prin Domeniul Major de Intervenţie 1.1., Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU) în cadrul Programului Operaţional Regional (POR), subdomeniul Centre urbane. Ce ne puteţi spune despre stadiul PIDU la Alba Iulia?
Sunt şapte proiecte depuse, în valoare totală de peste 56 de milioane de euro, şi toate au fost avizate. Am semnat deja două dintre ele, urmează licitaţiile şi apoi se intră în execuţie. Urmează semnarea, săptămâna viitoare, a altor, probabil, patru proiecte. Centrul, motorul, este Cetatea (fortificaţia bastionară Vauban – n.r.), care poate produce bani pentru municipiu. Primul proiect, ”Cetate 1”, care a fost aplicat pe POR, este în derulare, iar la toamnă, în octombrie – noiembrie, va fi recepţia. S-ar putea să terminăm chiar şi mai repede. Cu o contribuţie nerambursabilă de peste 30 de milioane de lei, proiectul, primul semnat în Regiunea Centru în cadrul POR – Axa Prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1., se referă la restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe.
Proiectul, depus la ADR Centru în aprilie 2008, prevede modernizarea infrastructurii cultural – istorice aferente Cetăţii, precum şi restaurarea, protecţia, conservarea patrimoniului cu potenţial turistic al fortificaţiei. În aprilie, am semnat alte două contracte de finanţare prin POR, ambele parte din PIDU, şi care vizează reabilitarea străzilor din cartierul vechi al oraşului, respectiv reabilitarea şi modernizarea Căminului de persoane vârstnice. Vor fi reabilitate 24 de străzi, în lungime totală de peste 12,5 kilometri. Se vor face lucrări pentru reabilitarea carosabilului, a trotuarelor şi spaţiilor
verzi, de înlocuire a reţelei de apă şi canal, precum şi de construire a locurilor de parcare. Finanţarea nerambursabilă este de circa 28 de milioane de lei. Cel de-al doilea proiect din PIDU, care a fost contractat, urmăreşte reabilitarea şi modernizarea Căminului de persoane vârstnice. Prin acest proiect se va înlocui tâmplăria interioară şi exterioară, se vor reabilita conductele de instalaţii, pardoselile, rampele şi căile de acces, vor fi executate zugrăvelile necesare şi vor fi modernizate căile de acces, iar în curtea interioară va fi amenajat un parc. Valoarea totală a proiectului este de 3,4 milioane de lei, din care 2,13 milioane de lei reprezintă suma solicitată ca finanţare nerambursabilă. O să urmeze “Cetate 2”, cu interiorul fortificaţiei. Vreau din tot sufletul să putem să semnăm şi “Cetate 3”, care înseamnă deschiderea cetăţii înspre partea de vest, în faţa Catedralei Reîntregirii. Mare parte a spaţiului parcului de pe Platoul Romanilor, din faţa catedralei, va fi excavată, pentru a se ajunge la nivelul de călcare existent în prezent în Şanţurile Cetăţii şi pentru a se crea o continuitate în traseul Porţilor. În 1921, când a fost demarată construirea catedralei, o parte din zidurile cetăţii au fost dinamitate, iar sub actualul parc şi sub parcare se află ascunse numeroase spaţii şi tuneluri, acestea urmând a fi exploatate turistic şi cultural. Celelalte proiecte reunite în PIDU vizează efectuarea unor lucrări de intervenţie la pasajul superior peste calea ferată, pe DN 1, modernizarea podului peste râul Ampoi şi a DN 1, pe o lungime de trei kilometri, şi modernizarea a două străzi.

– Aţi amintit de Traseul Porţilor. Ce lucrări sunt în prezent în derulare?
După finalizarea restaurării Porţii a III-a şi Porţii a IV-a şi reconstituirea Porţii a II-a, în prezent se află în plin proces de restaurare Poarta a V-a, cu fonduri primite prin Ministerul Culturii, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Sursa de finanţare o reprezintă un buget comun oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, valoarea contractului de execuţie fiind de peste 2,5 milioane de lei. Primăria Alba Iulia este principalul partener în cadrul acestui proiect demarat anul trecut, având şi calitatea de beneficiar prin valorificarea patrimoniului respectiv. Vrem să aducem cât mai mulţi turişti în Cetate. O să intrăm şi într-un concept turistic legat de cetăţile bastionare, care va fi promovat de Ministerul Dezvoltării şi Turismului.

– Una dintre cele mai importante clădiri din fortificaţia bastionară este Palatul Princiar, fost palat al principilor Transilvaniei în Evul Mediu, şi care a intrat în administrarea Primăriei în primăvara anului trecut. Ce ne puteţi spune despre sursa banilor necesari pentru reabilitarea imobilului construit în secolul al XV-lea, în care a locuit şi Mihai Viteazul, şi intrat într-o stare de degradare mai ales în ultimii ani de când a fost dezafectată cazarma de aici?
Este trist că banii au trecut pe lângă noi pentru că nu eram proprietari. Nu cred că o să avem de unde aduce 10 – 12 milioane de euro, cât ar costa reparaţia capitală, însă ne pregătim din punct de vedere al proiectelor. Deocamdată, am făcut lucrări de igienizare, am reparat acoperişul, însă cheltuielile sunt mari. Dacă alţii ar fi înţeles că palatul nu este al meu, ci al oraşului, aplicam chiar pe PIDU. S-ar fi mutat acolo tot ceea ce înseamnă administraţie, am fi dat altă greutate zonei. Rămâne o prioritate, dar nu pentru acest mandat, decât dacă rămân bani de la alte proiecte. O să-l menţinem în picioare. Din 2013, România va aplica din nou pe fonduri europene. Şi va fi primul proiect pe care o să-l depunem. Este prioritar să facem ceva în acea zonă.

– Ce proiecte mai aveţi legate de Cetate?
Sper ca Armata să elibereze clădirile de lângă Poarta III, unde, după investiţiile necesare, s-ar putea muta Consiliul Judeţean. Armata deţine două cazărmi, cu zeci de mii de metri pătraţi de spaţii, în condiţiile în care sunt instituţii în Alba Iulia care nu dispun de spaţiu suficient, cum ar Judecătoria şi Tribunalul. Fiindcă a venit vorba despre Armată, avem un protocol cu Ministerul Apărării şi cu Ministerul Dezvoltării şi Turismului. Pe un teren al Armatei încercăm să construim 400 – 450 de apartamente, din care o parte vor rămâne pentru cadrele militare, iar restul vor intra pe sistemul ANL. Dacă vom putea obţine finanţare la anul, în decurs de doi – trei ani de zile ar putea ca cele 450 de apartamente să fie date la cheie. Vreau să subliniez aici că sunt începute, lângă stadion, şi 75 de locuinţe sociale şi pentru cei evacuaţi din casele naţionalizate. Vor mai fi finanţate anul acesta şi în jur de 70 de apartamente ANL. La nivelul municipiului avem peste 300 de cereri pentru locuinţe.


– În Alba Iulia nu mai există un sistem centralizat de termoficare. Ce s-a întâmplat cu cele peste 30 de centrale termice dezafectate?
Multe centrale termice au fost scoase la licitaţie şi au avut loc transformări de calitate, iar câteva, puţine, au fost demolate şi s-au creat locuri de parcare. Acum, în vechile centrale, extrem de elegante în prezent, funcţionează biserici, o grădiniţă, o sală de sport, un centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi, un centru pentru copiii bolnavi de autism, un serviciu al primăriei, etc. Mai sunt vreo trei, cărora încercăm să le dăm o utilitate, să devină sedii pentru APIA, SAPARD şi Salvamont. Tot aici vreau să subliniez că suntem primul municipiu care a oferit locuri pe gratis pentru biserici, indiferent de confesiune. S-au dat şi subvenţii din partea Consiliului Local pentru funcţionarea acestora.


– Ştiu că există un proiect legat de pistele pentru biciclete. Când vor fi gata?

Într-adevăr, o să avem în final 33 de kilometri de astfel de piste. O să începem să le marcăm în curând, nu este încă gata licitaţia cu firma care trebuie să facă marcajele. Este cert că şi în Şanţurile Cetăţii vor fi 6 kilometri de piste pentru biciclişti şi poate vor fi şi biciclete de închiriat.

– Care ar fi marea neîmplinire a acestui mandat, ceva ce aţi promis în 2008 şi nu s-a putut realiza?

O sală polivalentă. Puteam să o facem din credite, însă cheltuielile de administrare a unei astfel de săli sunt foarte mari. Rămâne însă ideea unei săli polivalente. O altă nemulţumire ar fi piaţa oraşului. Avem însă în vedere un program de modernizare a pieţei agroalimentare din oraşul de jos, de lângă primărie. În ceea ce priveşte actuala locaţie a pieţei, din cartierul Cetate, am bătut palma cu proprietarii terenului, am avut chiar şi un studiu de fezabilitate, însă pe parcurs aceştia s-au răzgândit. Piaţa este acum o ruşine. Avem o soluţie şi vom găsi şi banii pentru ea. Nu ştiu dacă o să o terminăm anul acesta. Va fi de patru ori mai mare decât în actualul spaţiu. Va fi amenajată în baza unui parteneriat pe locul fostei fabrici de alcool. Mai sunt nişte chestiuni de rezolvat. Vrem să facem o piaţă modernă, avem deja schiţele, vor fi costuri minime, fiindcă 80% din spaţii sunt deja construite. Vor funcţiona numai pieţele care vor avea autorizaţie de funcţionare şi vor respecta normele sanitar-veterinare. La ora asta închidem ochii pentru că nu avem ce face. Oraşul, cetăţenii merită însă altceva.


– Intenţionaţi să candidaţi pentru un al cincilea mandat, în 2012?
Voi candida din nou. Alba Iulia mai are nevoie de multe proiecte. AGERPRES