hasotti_puiu.jpgMinistrul Culturii, Puiu Haşotti, a declarat luni că prioritatea sa va fi conservarea patrimoniului cultural identitar, precizând că va propune în acest sens mai multe proiecte de lege. Haşotti a afirmat, într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul MCPN, că proiectele legislative vor fi postate timp de 30 de zile pe site-ul ministerului, pentru consultare, urmând ca apoi să fie prezentate spre dezbatere Parlamentului.

Proiectele de lege se referă la completarea şi modificare Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, a Legii 182/2000 privind patrimoniul cultural mobil, modificarea şi completarea OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, completarea HG 593 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), precum şi la Ordinul ministrului Culturii privind constituirea unui colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice.

Prin completarea şi modificarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice MCPN urmăreşte crearea cadrului legal prin care ministerul poate impune refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de acţiunea sau inacţiunea proprietarului sau a administratorului şi poate refuza emiterea avizului pentru lucrări noi, până la asigurarea documentaţiei tehnice aferente.

De asemenea, se are în vedere constituirea registrului ansamblurilor tradiţionale, în colaborare cu INP şi muzeele în aer liber, inscripţionarea monumentelor istorice care au fost restaurate cu fonduri de la bugetul de stat şi cu fonduri europene şi marcarea monumentelor istorice potrivit convenţiilor internaţionale.

Potrivit ministrului Haşotti, completarea şi modificare Legii nr. 182/2000 privind patrimoniul cultural mobil va aduce clarificări suplimentare regimului sancţionatoriu pentru încadrarea faptelor ce aduc atingere patrimoniului cultural naţional mobil al României (exportul şi circulaţia ilegale, în interiorul şi în afara UE, executarea şi punerea în circulaţie a falsurilor), în dorinţa de a sprijini activitatea autorităţilor poliţieneşti şi judiciare.

MCPN va completa şi OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, intervenţia legislativă vizând atât definirea unor termeni specifici, cât şi modificarea unei serii de proceduri, atribuţii, organisme şi instituţii implicate în complexul proces de protejare a patrimoniului arheologic.
De asemenea, principalele prevederi ale proiectului de act normativ privind completarea HG 593 privind organizarea şi funcţionarea INP urmăresc: definirea Programului naţional de restaurare a monumentelor istorice ca program de importanţă naţională şi procedura de înscriere a monumentelor istorice în acest program, a obiectivelor şi priorităţilor acestui program.
Nu în ultimul rând, Ordinul ministrului Culturii privind constituirea unui colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice răspunde acestei solicitări exprese a legii, precum şi realităţii care arată că există o slabă capacitate de monitorizare de către MCPN şi serviciile sale descentralizate a modului de respectare a legii, consideră ministrul Culturii.
Potrivit MCPN, colectivul este compus din 41 de specialişti, împuterniciţi să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, acesta acţionând în situaţiile speciale pe colective zonale de control.

Coordonarea colectivului va fi realizată, în colaborare, de directorul direcţiei de specialitate şi de coordonatorul corpului de control al ministrului culturii şi patrimoniului naţional iar suportul logistic al misiunilor de control se face de Direcţiile Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional.
Ordinul a fost aprobat de ministrul Culturii. AGERPRES