Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari prezenţi pe 5 octombrie la Conferinţa Naţională organizată de Liga Habitat au criticat o serie de prevederi ale legii privind organizarea şi funcţionarea acestor asociaţii, în timp ce Bogdan Andrei Ghinea, şef serviciu în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a afirmat că noul act normativ vizează transparentizarea activităţii asociaţiilor şi a modului de gestionare a fondurilor.

„(Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, n.r.) este o lege sinistră, care un singur lucru va aduce: încetul cu încetul, cei care sunt în conducerile asociaţiilor de proprietari în prezent vor renunţa, speriaţi de nivelul amenzilor, de prevederile greu de înţeles şi de aplicat”, a arătat preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuţă.

El a menţionat că în ultima perioadă a discutat cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari din mai multe oraşe, prezentându-le noua lege, şi a spus că oamenii s-au declarat „uluiţi”. Mereuţă a adăugat că, deşi în expunerea de motive a legii se precizează că au fost consultate asociaţiile de proprietari, opiniile acestora, deşi ascultate, nu au fost şi preluate. În acest sens, el a atras atenţia asupra prevederilor din lege conform cărora administratorul este obligat să folosească pentru plăţile curente şi pentru încasări un singur cont. În cazul în care asociaţia are contul bancar blocat de executorul judecătoresc din cauza unui proces cu un furnizor de utilităţi, va intra în imposibilitatea de a plăti şi alţi furnizori, a spus Mereuţă.

„Dacă într-un cont pui fondul de rulment, fondul de reparaţii şi alte fonduri constituite şi ai o datorie la un furnizor de servicii sau la ANAF, te execută. Efectiv, îţi execută fondul de reparaţii. (…) Sunt 88 de asociaţii în Bacău cu conturile blocate. Acestea nu mai plătesc nimic din restul serviciilor”, a declarat preşedintele Ligii Habitat.

El a făcut referire şi la prevederea conform căreia exclusiv în vederea efectuării operaţiunilor de plăţi pentru cheltuieli neprevăzute, administratorul poate păstra în casierie numerar în limita unui plafon lunar de 1.000 de lei.

„Este revoltător. O mie de lei înseamnă cinci întreţineri plătite. Dacă cinci pensionari plătesc vineri întreţinerea şi luni de abia poţi să pui banii la bancă, s-au terminat cele 24 de ore de plată. (…) Şi s-a inventat o nouă chestie: cenzorul asigură legalitatea. (…) Nu pot să înţeleg de ce nebunia asta ca un absolvent de studii economice să aibă obligaţii juridice. (…) Lăsaţi-l pe cenzor să verifice actele contabile ale asociaţiei”, a spus Mereuţă.

În replică la o serie de critici formulate în cadrul conferinţei naţionale, Bogdan Andrei Ghinea (MDRAP), a declarat că, deşi legea a trecut rapid prin Parlament, elaborarea ei a început cu mai mult de cinci ani în urmă, proiectul fiind supus consultării publice. El a menţionat că legea a fost necesară, în vederea coroborării cu prevederile Codului Civil, cu deciziile Curţii Constituţionale, dar şi a „transparentizării activităţii şi gestionării fondurilor” asociaţiilor de proprietari.

„Prin această lege am reglementat inclusiv relaţia dintre proprietar şi furnizorii de utilităţi publice, s-au creat pârghiile necesare ca o asociaţie de proprietari să poată să acţioneze în instanţă. (…) Am creat mecanismele în aşa fel încât asociaţia de proprietari să fie scutită de taxă de timbru, de celelalte taxe, în vederea recuperării debitelor restante de la proprietari, în aşa fel încât dacă într-un imobil colectiv există doi-trei restanţieri să nu mai ajungem la situaţia de azi în care se poate întrerupe furnizarea agentului termic pentru o întreagă clădire. Am creat mecanismele pentru acele convenţii individuale în baza cărora furnizorii de utilităţi publice se pot îndrepta împotriva proprietarilor restanţieri fără să existe contorizare individuală”, a spus Bogdan Andrei Ghinea.

El a arătat că, deşi conducerile asociaţiilor de proprietari consideră că au fost introduse „proceduri inutile”, noua lege a vizat transparentizarea modului de gestionare a fondurilor. În acest sens, el a adăugat că mulţi proprietari au trimis MDRAP plângeri referitoare la abuzuri din partea conducerii asociaţiilor.

Ghinea a făcut referire şi la o altă critică ridicată de asociaţiile de proprietari: necesitatea obţinerii unui certificat de calificare.

„Ca urmare a inclusiv a plângerilor dumneavoastră, cum că atestatele se dau de primării pe diverse criterii politice sau nu, noi am analizat şi am propus ca certificatul pentru administrator să nu se mai facă pe criterii politice. Şi am venit cu soluţia: un certificat de calificare profesională care se ia în urma unor cursuri şi a unui examen, care până acum se dădea la primărie. Deci am scos factorul politic din decizia de obţinere a atestatului şi acum se dă efectiv de către un formator atestat de Ministerul Educaţiei”, a spus oficialul MDRAP.

Bogdan Ghinea a mai precizat că foarte multe dintre obligaţiile prevăzute de noua lege „nu au fost inventate acum”.

„Aceste obligaţii doar au fost într-un fel codificate şi introduse în această lege. Obligaţia ca proprietarii să aibă grijă de imobilul lor, să nu creeze un pericol, să nu cadă bucăţi din clădire, să afecteze integritatea sau proprietatea cuiva – aceste obligaţii nu au fost introduse acum. Poate acum au fost sintetizate într-un act normativ. Dacă din blocul dumneavoastră pica un bolovan şi omora pe cineva, toţi proprietarii răspundeau în solidar penal pentru omor din culpă. Nu e o chestie nouă”, a precizat el.

Ghinea a anunţat de asemenea că a fost elaborat proiectul regulamentului de condominiu şi că acesta se află în dezbatere publică pe site-ul MDRAP, pentru o perioadă de 30 de zile.

Deputatul USR Cristian Ghinea, prezent la dezbatere, a declarat că, alături de alţi parlamentari ai formaţiunii, va depune propuneri de modificare a legii, în baza observaţiilor făcute de asociaţiilor de proprietari, dar că acestea trebuie susţinute şi de majoritatea parlamentară, pentru a fi adoptate. „Legea a trecut foarte rapid, ca un buldozer, prin Parlament. A venit în noiembrie 2017. În iunie a fost votată în Camera Deputaţilor, decizională, ceea ce este un record. Legile stau mult mai mult în Parlament. Din 329 de deputaţi au fost patru abţineri. (…) Legea a venit cu sprijinul Guvernului şi de obicei când Guvernul sprijină ceva, majoritatea parlamentară trece fără multe discuţii”, a declarat el. AGERPRES