Rolul de centru zonal al localităților mici din România trebuie consolidat, iar subiectul bugetelor alocate acestora pentru dezvoltare inteligentă este unul sensibil, ce a depins întotdeauna de pixul unui șef de Consiliu Județean, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, președintele Asociației Orașelor din România (AOR), Mădălin Teodosescu.

Oficialul Asociației, care reprezintă interesele localităților mici și mijlocii din România, consideră, totodată, că tehnologia smart costă și necesită investiții considerabile, iar parteneriatele public-private și expertiza autorizată pot face diferența.

De asemenea, Teodosescu a vorbit despre accesarea fondurilor europene și a adresat un apel companiilor care furnizează servicii pentru „Smart City” să sprijine dezvoltarea locală a orașelor mici.

 

Ce înseamnă Asociația Orașelor din România pentru localitățile pe care le reprezentați și cum le ajutați să se dezvolte și să se prezinte în spațiul public?

AOR este o organizație non-guvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, care reprezintă interesele a 217 localități urbane mici. Suntem un partener de dialog activ pentru administrația publică centrală și, împreună, contribuim la îmbunătățirea actului administrativ. Legi importante, precum cele privind administrația publică locală, finanțele publice locale, cea privind descentralizarea sau salarizarea funcționarilor publici sunt acte normative la care Asociația Orașelor a colaborat și și-a adus aportul în mod concret. Localitățile pe care le reprezentăm pot permanent să vină în dialog prin intermediul nostru cu toți decidenții din administrație, iar noi le reprezentăm punctele de vedere frecvent în relația cu autoritățile. Pe toți membrii îi încurajăm să își exprime atât nemulțumirile, cât și soluțiile pe care le văd potrivite și, în plus, le oferim tot suportul de care au nevoie. Un exemplu în acest sens este parteneriatul cu AEXA — Asociația Experților în Achiziții din România, împreună cu care am demarat „Caravana informațiilor privind realizarea achizițiilor publice, în special a celor finanțate din fonduri europene”, în cadrul căreia organizăm ateliere de lucru tematice la care participă aleși locali sau funcționari publici de la nivelul orașelor membre a asociației noastre.

 

Vorbim despre dezvoltare și automat ajungem la conceptul de „Smart City”. În viziunea dvs, în România, ce trebuie să știe omul obișnuit despre această nouă tendință?

Tendința nu mai este chiar una nouă, pentru că eu consider că am trecut de momentul în care vorbeam cu teamă sau în necunoștință de cauză. Acum, oricine poate apăsa butonul Google de pe ecranul telefonului și să afle, de exemplu, cum e organizată o comunitate sau un oraș din Canada, din Spania sau Germania. E important să ne aliniem vremurilor care se schimbă, iar tehnologia smart face deja parte din viața personală de zi cu zi. Temerile ar trebui lăsate la o parte și ar trebui îmbrățișate mai ușor și lucrurile care, până la urmă, ne îmbunătățesc viața comunității, pentru că tocmai de-asta se cheamă Smart City, adică Oraș inteligent.

 

Asociația pe care dvs. o conduceți reprezintă interesele localităților mici și medii din România. Care este nivelul de implementare a conceptului de „Oraș inteligent” în aceste comunități?

Când vorbim despre orașele mici de până în 50.000 de locuitori, cu siguranță că principala preocupare a edililor este legată de infrastructura de transport (străzi, trotuare, mijloace de transport în comun, parcări) și de infrastructura socială (școli, spitale, centre comunitare pentru persoane vârstnice, after-school). Important este că în aceste tipuri de lucrări pot fi integrate cu succes tehnologii performante și inovative. Cred că, din punctul acesta de vedere, avem un avantaj prin oportunitățile oferite de fondurile europene și noile tehnologii. Spre exemplu, pentru a putea accesa Programul Operațional Regional 2014-2020 pe componenta dedicată transportului în comun, se pot achiziționa doar autovehicule electrice sau care consumă GPL, contribuind astfel la reducerea emisiilor de CO2. Multe dintre orașele mici au prinse în strategiile de dezvoltare locală componenta de oraș inteligent și atragerea de finanțări care să sprijine un asemenea tip de dezvoltare.

 

Care sunt cele mai reprezentative exemple de orașe, în care sintagma „Smart City” este deja la ordinea zilei și unde mai trebuie lucrat?

De la gestionarea transportului public și a parcărilor în mod eficient, până la iluminatul străzilor și supravegherea cu camere de luat vederi, în ultimii 10 ani, multe orașe au făcut pași importanți spre ideea de Smart City. Avem deja exemple de orașe care beneficiază de iluminat public cu lămpi cu leduri, precum Balș, orașul al cărui primar sunt, Târgu-Neamț sau Comănești, și care au redus semnificativ factura la energia electrică. Avem primării care au implementat sisteme smart de gestionare a documentelor, care au permis creșterea gradului de transparență a administrației publice. De curând avem și primul oraș din România care își produce energia electrică pentru iluminatul public în regie proprie, folosind dejecții animaliere provenind din zonă. Astfel, în orașul Seini din județul Maramureș, energia electrică, precum și cea termică sunt obținute folosind biogaz.

 

Proiectul dedicat orașului Alba Iulia, care, în 2018, va fi „Capitala Smart City” în România, este unul de anvergură. Cum vedeți extinderea acestui concept și la nivelul localităților cu mai puțini locuitori?

Am avut ocazia să aflu detalii despre primul Smart City din România și am fost impresionat, în primul rând, de îmbunătățirea calității vieții pe care o aduce conceptul. Într-o comunitate foarte bine gospodărită, toate aceste tehnologii avansate pot să schimbe extraordinar evoluția unui oraș, atâta vreme cât există un sprijin calificat. Pentru că tot vorbeam despre lucruri la care se poate lucra la nivel de infrastructură, știu că una dintre soluțiile de la Alba Iulia este crearea de hotspoturi Wi-Fi cu acces la Internet securizat în zonele publice — în Cetatea Albă Carolina, în gară, în licee, în mijloacele de transport în comun. Un exemplu similar există deja de câțiva ani în orașul stațiune Gura Humorului, unde sunt montate hotspot-uri WI-Fi cu acces la Internet gratuit pentru turiști și locuitori. Eu cred în puterea de creștere a orașelor mici și sunt convins că acestea pot oferi un exemplu de bună practică și pentru municipalități mai mari.

 

Care credeți că este varianta cea mai bună pentru ca astfel de proiecte inteligente să fie implementate mai repede: parteneriate public-private, proiecte numai din mediul privat, fonduri europene…?

Este evident faptul că, la nivelul localităților din România, este cel mai potrivit ca proiectele inteligente să beneficieze de sprijin autorizat și expertizat în domeniu. Chiar dacă aceste proiecte sunt unele de care au auzit mulți dintre decidenții din administrația locală, ba chiar unii le-au și implementat, e clar că tehnologia smart costă și necesită investiții considerabile. Prin parteneriate, orașele pot primi inclusiv suportul logistic și de aplicare propriu-zisă, atât de importante. Fondurile europene sunt și ele un domeniu important la care se poate apela. În calitate de președinte al Asociației Orașelor din România, doresc să adresez un apel companiilor care furnizează servicii smart pentru administrație să vină alături de noi pentru a putea sprijini dezvoltarea locală a orașelor mici. Membrii noștri, localități urbane până în 50.000 de locuitori, tocmai prin faptul că au o populație relativ redusă, oferă avantajul implementării integrate a unor astfel de tehnologii. Cred că este mult mai ușor să dezvolți un proiect de tip oraș inteligent într-o localitate cu un număr mai mic de locuitori, întrucât ai posibilitatea integrării mai multor aplicații care într-un final să contribuie la bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea localității.

 

România se află în topul mondial al țărilor în care viteza Internetului este cea mai mare, iar costurile pentru acest tip de serviciu sunt printre cele mai scăzute. Cu toate acestea, un procent semnificativ din populație nu a accesat vreodată Internetul, din cauza lipsei de infrastructură, în mediul rural. Cum vedeți rezolvarea problemei în viitor?

Asociația Orașelor din România susține de ani buni un concept cel puțin necesar și interesant, acela de oraș — centru de dezvoltare zonală. Noi considerăm că trebuie întărit rolul de centru zonal al orașelor mici pentru că de dezvoltarea lor poate depinde bunăstarea unei micro-zone de până la 100.000 de locuitori aflați în proximitatea spațiului urban.

În orașe există, pe lângă licee sau spitale, și posibilități de petrecere a timpului liber care sunt finanțate prin bugetul localității, dar de existența cărora beneficiază și locuitori din spațiul rural din împrejurimi, fără ca autoritatea locală din comune să contribuie la finanțarea acestor obiective. Dacă investim în dezvoltarea de rețele inteligente de infrastructură putem asigura coeziunea cu spațial rural aflat în imediata vecinătate a orașelor noastre. Mi-aș dori ca pe viitor cetățenii din mediul rural, spre exemplu, să aibă posibilitatea transmiterii online a documentelor pentru eliberarea cărții de identitate fără a mai fi nevoiți să se deplaseze în orașele noastre pentru a depune acte și ulterior pentru a le ridica.

 

Și tot despre infrastructură: ce buget i-ar trebui unei localități medii/mici din România pentru a-și pune la punct toate necesitățile și a avea, în final, eticheta de „Smart City”?

Cred că bugetul de investiții al unei localități mici urbane este un subiect sensibil, în condițiile în care, de mai bine de 10 ani, orașele nu au avut acces la surse de finanțare provenind din fonduri de pre-aderare sau post-aderare. Practic, a existat o politică mereu continuă a administrației centrale de izolare financiară a localităților urbane mici. Iar atunci când depinzi de cotele defalcate de IVG (Impozitul pe Venitul Gospodăriilor, n. r.), precum și de pixul unui șef de Consiliu Județean este mai greu să te dezvolți sau să atragi fonduri.

 

Nu închei fără să vă întreb care sunt planurile pentru acest an ale Asociației Orașelor din România…

Și în acest an, Asociația Orașelor din România va continua să își întărească rolul de partener activ al administrației centrale, sprijinind interesele membrilor săi prin implicarea directă în îmbunătățirea cadrului legal ce privește administrația publică locală, prin implicarea AOR în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative pentru construirea unei autonomii locale reale și obținerea procedurii de avizare efectivă a propunerilor de acte normative elaborate în domeniul de activitate al administrației publice locale.

De asemenea, prin colaborarea permanentă cu autoritățile administrației publice centrale, dar mai ales a mediului privat, în calitate de parteneri, pentru soluționarea problemelor generale ale colectivităților locale prin promovarea și dezvoltarea de soluții inovative pentru realizarea de produse și servicii noi, cerute de cetățeni, precum și modernizarea celor existente în conformitate cu standardele ridicate ale țărilor cu performanță în activitățile din administrația publică locală.

Vorbim, apoi, despre realizarea unor parteneriate cu autoritățile administrației publice centrale, organizații neguvernamentale, unor alți reprezentanți ai societății civile pe plan național și internațional pentru asimilarea de cunoștințe, abilități și competențe care să sprijine creșterea calității vieții, răspunzând în acest fel necesităților din comunitățile mic-urbane pe care Asociația Orașelor din România le reprezintă.

În concret, putem exemplifica preocupările enumerate prin participarea activă ca partener de eveniment la conferințele pe teme de „Smart City” organizate de ICT Consultative Council și Revista Comunicații Mobile, iar în luna iunie suntem prezenți, tot ca parteneri de eveniment, la conferința „Jump to Smart 1.0 — România orașelor inteligente”, desfășurată în zilele de 12-13 iunie 2017 la Teatrul Național București. AGERPRES