“Lobbystii pot contribui în mod direct la crearea de noi mecanisme de consultare inter-instituţională”

vintan_corina_noua.jpgDeclară Corina Vinţan, CEO Links Associates, într-un interviu pentru portalul Machiavelli.ro în care vorbeşte despre obiectivele noi înfiinţatei asociaţii Registrul Român de Lobby, despre specificul acestei activităţi şi despre modul cum se face lobby în România la ora actuală.

– În urmă cu câteva zile s-a lansat Asociaţia Registrul Român de Lobby. Alături de alte opt companii, compania Links Associates este membru fondator. De ce era nevoie de o astfel de Asociaţie şi cărei nevoi răspunde ea?

– Fondarea acestei Asociaţii poate fi văzută în două moduri. Pe de o parte, ea este expresia vie a profesionalizării unei activităţi şi a faptului că s-a atins un grad de maturitate care să ne permită coalizarea în interiorul unei structuri asociative. Pe de altă parte, Asociaţia fixează un cod de conduită şi de etică pentru toţi cei care au intenţia de a desfăşura activităţi de public affairs, trasând aşteptări clare legate de transparenţă şi integritatea lobbystului în relaţia cu instituţiile publice. Prin această Asociaţie, ne-am dorit foarte mult să fim în avangarda legislatorului român, arătându-i acestuia că un domeniu se poate autoreglementa chiar şi în absenţa unei legislaţii corespunzătoare. De altfel, o lege a lobby-ului care să fie şi funcţională există doar pe continentul american, unde structura şi filosofia societăţii au permis funcţionarea cu succes a unei astfel de legi.

De asemenea, Asociaţia a lansat şi un Registru în care sunt aşteptaţi să se înscrie toţi cei care realizează activităţi de influenţare a deciziei publice, de la ONG-uri şi think-tank-uri, până la cabinete de avocatură, asociaţii profesionale, sindicate, corporaţii, etc. Registrul este de inspiraţie europeană, iar scopul principal este acela de a creşte transparenţa celor care desfăşoară activităţi de reprezentare a unor interese la nivel guvernamental şi legislativ.

– Care ar fi marile diferenţe între lobby-ul din State, lobby-ul de la Bruxelles şi ceea ce se face în România?

– Pentru a face comparaţii între lobby-ul din State şi cel din Europa trebuie mai întâi să ne uităm la sistemul politic şi instituţional. Din aceste diferenţe de construcţie a mediului politic şi instituţional derivă şi modurile diferite de a face lobby. Dacă arhitectura instituţională de la Washington este stabilă şi perfect articulată, cea de la Bruxelles este încă în proces de definire, ceea ce face şi ca modul de reprezentare a lobbystului să fie diferit. America are o lungă tradiţie a lobby-ului, ceea ce înseamnă că această practică este larg acceptată, ceea ce nu putem spune despre Bruxelles, care este uşor mai sceptic în a recunoaşte legitimitatea lobby-ului ca parte integrantă în procesul de luare a deciziilor.

În ceea ce priveşte reglementarea, dacă în SUA lobby-ul este circumscris unor reguli clare de transparenţă prin care lobbystii sunt obligaţi să-şi declare clienţii, problemele clienţilor pe care le reprezintă în relaţia cu actorii decizionali, precum şi banii pe care îi iau din contractele de consultanţă, Bruxelles-ul a impus standarde minime şi mai puţin formalizate activităţilor de reprezentare a intereselor. În prezent, companiilor de consultanţă sau grupurilor de interese li se recomandă să adere voluntar la codurile de etică elaborate de SEAP, Societatea Profesioniştilor în Afaceri Europene, sau de PAP, Practicienii în Afaceri Publice.

În România, lobby se face de mulţi ani, însă ne-a lipsit un cadru comun de operare şi nişte reguli ale jocului pe care să le agreem între noi. În al doilea rând, nivelul ridicat de corupţie al sistemului politic şi administrativ a făcut ca mult timp lobby-ul să însemne mită, ceea ce nu a lăsat nicio şansă profesioniştilor în domeniu să demonstreze contrariul.

– Cum se văd instituţiile româneşti prin ochii unui lobbyst?

– Depinde cu ce ochelari alegi să le vezi. Dacă ai dioptriile potrivite, le percepi rapid şi slăbiciunile, iar acestea sunt cel mai adesea lipsa de consultare şi opacitatea. Totuşi, din interacţiunea directă cu înalţii funcţionari din ministere am avut plăcuta surpriză de a întâlni şi adevăraţi profesionişti, în general tineri, care se vede că sunt rezultatul unor procese diferite de construcţie profesională. În măsura în care echipele îşi vor păstra o oarecare coerenţă şi continuitate, cu siguranţă aceştia vor juca un rol cheie în procesul de modernizare şi transparentizare a actului decizional. Înalţii funcţionari publici trebuie luaţi în serios şi respectaţi, iar noi aşteptăm momentul când politicul nu va mai fi factorul determinant în procesul de selecţie al acestora. Pentru noi este evident că reforma statului a pornit, însă acesta este un proces cu combustie lentă, care sperăm să fie continuat indiferent de ciclurile electorale.

Ca şi lobbysti, noi vrem să transmitem instituţiilor statului că ne pot vedea că pe nişte parteneri de încredere şi pe termen lung. Ca parteneri, noi putem oferi soluţii, mai ales acelor inerţii sau blocaje instituţionale care au la baza lipsa de informaţii adecvate sau suficiente. Lobbystii pot creşte transparenţa actului decizional prin deschiderea lui către grupurile interesate, pot ajuta decidentul să-şi depăşească timiditatea prin aşezarea relaţiei pe o bază instituţională şi pot contribui în mod direct la crearea de noi mecanisme de consultare inter-instituţională.

– Care sunt clienţii companiilor de lobby?

– Mai întâi aş vrea să lămuresc o confuzie care se face adesea. Lobby nu înseamnă doar relaţii guvernamentale sau networking la nivel de Parlament. Lobby presupune o sumedenie de alte activităţi, şi în principal un efort important de a trasa direcţii strategice de acţiune pentru clientul tău. Asta presupune cercetare, analiză şi gândire strategică. Mai presupune capacitatea de a obţine suport şi de a coaliza interese. Lobbystii sunt deci acei profesionişti care vin cu o strategie coerentă şi fezabilă de rezolvare a unei probleme care implică o schimbare sau o amendare de politică publică. Şi ca să revin la întrebare, clienţii companiilor de lobby sunt cei care au nevoie de reprezentarea propriilor interese la nivelul celor care articulează politicile publice.

Spre exemplu, Links Associates, compania pe care o conduc, este un boutique de Public Affairs, ceea ce ne dă voie să ne alegem doar acele proiecte care ne plac şi care considerăm că au un puternic impact pe agenda publică. Multe dintre ele sunt proiecte extrem de dificile, însă tocmai gradul lor de dificultate ne testează capacitatea noastră de reacţie şi de acţiune.

– Cum se vede lobby-ul în viitor?

– Cu siguranţă va deveni o activitate din ce în ce mai profesionalizată, cu reguli mai clare şi mai transparente. Lobbyul este deja parte a procesului de luare a deciziilor, însă cu certitudine acesta va juca un rol din ce în ce mai important şi mai larg acceptat.

Despre Corina Vinţan

Corina Vinţan are o bogată experienţă în comunicare, ocupând, până în 2007, poziţii ca: director de PR timp de 9 ani la Saatchi&Saatchi (implicată în campaniile electorale ale preşedinţilor Emil Constantinescu şi Mugur Isărescu); Director executiv al publicaţiei Evenimentul zilei, alături de Cornel Nistorescu şi Dan Turturică; Director general comunicare şi purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe pentru ministrul Mihai Răzvan Ungureanu.

În 2007 a înfiinţat un “boutique” de comunicare strategică şi lobby, primul proiect fiind summit-ul NATO în România pentru German Marshall Fund. De atunci compania a crescut preluând proiectele cele mai controversate de pe agenda publică. Compania are acum 10 clienţi reprezentând industrii de vârf în România.

Compania Links se defineşte ca făcând “high stakes communication” şi declară că preia doar proiecte care promovează interesul naţional şi duc la modernizarea şi progresul României.