Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Şeful statului arată, în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, că actul normativ i-a fost transmis de Parlament în vederea promulgării pe 10 februarie şi că acesta are ca obiect de reglementare modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 în ceea ce priveşte unele aspecte referitoare la executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată în materia contenciosului administrativ.
Legea se modifică în sensul înlocuirii amenzii aplicate conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate, cu o amendă aplicată persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice.
Actul normativ prevede că, „la cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate în mod culpabil, instanţa de executare, prin hotărâre dată cu citarea părţilor, aplică persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 906 din Codul de procedură civilă, pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii”.
Totodată, se înlocuieşte posibilitatea conducătorului autorităţii publice de a se îndrepta cu acţiune în regres împotriva celor vinovaţi pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti definitive cu posibilitatea persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice de a realiza acest lucru.
Şeful statului menţionează că legea se completează cu prevederile art. 906 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură civilă, compatibile cu procedura specială reglementată de această lege.
Preşedintele Iohannis subliniază că, în condiţiile în care legea supusă reexaminării schimbă concepţia normativă cu privire la persoana susceptibil a fi sancţionată cu amendă – pentru ipoteza în care debitorul, autoritate publică, nu execută de bunăvoie obligaţia stabilită prin hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de contencios administrativ – înlocuind „conducătorul autorităţii publice” cu „persoana juridică, autoritatea sau instituţia publică”, se impune reanalizarea dispoziţiilor.
„Apreciem că dispoziţiile menţionate trebuie să prevadă obligaţia exercitării acţiunii în regres, nu doar posibilitatea de a se îndrepta cu acţiune împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărârii. Utilizarea verbului „se poate”, prevăzut de norma în vigoare, îşi găsea raţiunea atunci când persoana susceptibil a fi sancţionată cu amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere era conducătorul autorităţii publice. Având în vedere că persoana sancţionată devine persoana juridică, autoritatea sau instituţia publică, amenda va fi plătită din fonduri publice. În această situaţie, este necesară instituirea obligativităţii exercitării acţiunii în regres şi, în consecinţă, recuperarea sumelor respective de la persoana sau persoanele vinovate de neexecutarea hotărârii judecătoreşti”, subliniază el.
Şeful statului aminteşte că, atunci când statul este prejudiciat, obligaţia exercitării acţiunii în regres pentru recuperarea fondurilor publice este reglementată de art. 1384 alin. (2) din Codul Civil, potrivit căruia: „Când cel care răspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finanţelor Publice se va întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară, împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, în măsura în care acesta din urmă este răspunzător, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu”. AGERPRES