Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru aprobarea OUG prin care se înfiinţează platforma de cloud guvernamental – infrastructură de servicii informatice – destinată utilizării de către autorităţile şi instituţiile publice.

Este vorba despre OUG 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice.

Platforma va fi constituită dintr-o componentă de cloud privat – „cloud-ul privat guvernamental” şi din resurse şi servicii publice certificate din alte tipuri de cloud publice sau private.

Modul de utilizare a platformei şi modul de realizare a interconectării la nivel de servicii între componentele sale vor fi stabilite într-un Ghid de Guvernanţă a Platformei, unde vor fi prevăzute standarde, reguli, orientări sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum şi reguli şi obligaţii în relaţia dintre furnizorul şi utilizatorul de servicii de tip cloud.

Finanţarea cheltuielilor pentru implementarea cloud-ului privat guvernamental se va asigura prin PNRR şi de la bugetul de stat sau din alte surse de finanţare.

În termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu consultarea prealabilă a Autorităţii pentru Digitalizarea României, a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi a Serviciului Român de Informaţii, se va aproba Ghidul de guvernanţă a platformei de cloud guvernamental.

Legea prevede că, începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, „sistemele informatice utilizate de către autorităţile şi instituţiile publice centrale sunt dezvoltate astfel încât să fie apte pentru migrarea în platformă sau interconectate cu aceasta”.

De asemenea, actul normativ stipulează că „autorităţile administraţiei publice locale pot migra, respectiv rula, în platformă serviciile publice electronice şi serviciile informatice utilizate pentru operaţiunile administrative proprii, în limita resurselor disponibile ale platformei”. Actul normativ a fost contestat la CCR de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, însă sesizarea a fost respinsă. AGERPRES