Legea alegerilor locale a fost adoptată de Senat

senat1.jpgLegea alegerilor locale a fost adoptată luni de plenul Senatului, actul normativ stabilind că este ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Propunerea legislativă pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali a întrunit în Senat, prima cameră sesizată cu acest proiect, 114 voturi pentru, 4 abţineri şi 3 împotrivă.

Amendamentul PNL, susţinut de senatorul Sebastian Grapă, referitor la alegerea primarilor în două tururi de scrutin a fost respins. Textul votat de plenul Senatului a fost cel propus de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Potrivit proiectului, este ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

Actul normativ mai prevede că primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg prin vot uninominal. Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
Un alt amendament respins de plenul Senatului a fost cel al UDMR, care propunea un prag electoral de 3%, şi nu de 5%, cum a fost adoptat de senatori.

Articolul care a întrunit votul majorităţii senatorilor prevede că, “pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate. În cazul alianţelor politice, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2% şi pentru alianţele cu cel puţin trei membri, pragul electoral este de 8%”.

Textul noii legi a alegerilor locale mai prevede că, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare.

La alegerile locale îşi pot exercita dreptul de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani şi numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. “Listele electorale complementare se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări până cel târziu cu 45 de zile înaintea votării. Cetăţenii UE cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de către primar în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc”, se mai arată în textul actului normativ, care va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz. AGERPRES