Un interviu in exclusivitate cu primarul municipiului Timisoara, Gheorghe Ciuhandu
Urban Concept este un program national si international de promovare a proiectelor de dezvoltare urbana moderna in Romania, initiat de Portalul de administratie publica impreuna cu una din cele mai importante companii de pe piata imobiliara din Romania, EURISKO (www.eurisko.ro). Urban Concept reuneste factorii de raspundere si specialistii din administratia publica intr-o platforma de comunicare interactiva ce isi propune sa dezbata solutii si proiecte de modernizare a oraselor din Romania. In cadrul acestei initiative va prezentam proiectele de dezvoltare urbana derulate de Primaria Municipiului Timisoara, intr-un interviu realizat cu primarul Gheorghe Ciuhandu.

– Ce proiecte ati initiat sau desfasurati in prezent pentru dezvoltarea municipiului Timisoara?

– Cred ca este foarte important sa incep prin a va spune ca orasul Timisoara are inca din anul 2000 un concept strategic de dezvoltare economica si sociala, document care identifica la acea vreme obiectivul strategic general, patru directii strategice de dezvoltare, 19 obiective, 67 de sub-obiective specifice si 448 de masuri concrete. Conceptul strategic de dezvoltare a zonei Timisoara a fost aprobat de Consiliul Local al municipiului, iar fortele politice locale au semnat toate declaratia de sustinere a implementarii lui. Sa spun acum care sunt proiectele initiate sau in desfasurare pentru dezvoltarea municipiului Timisoara ar fi extrem de dificil, pentru ca sunt atat de multe incat nici spatiul din revista nu cred ca ar permite enumerarea lor. As putea sa va dau ca exemple de proiecte aflate in desfasurare cel de reabilitare a infrastructurii de transport in comun (proiect realizat cu fonduri ale Bancii Europene de Investitii), cel de extindere a retelei de apa si canal si de reabilitare a statiei de epurare (proiect ISPA), proiectul de realizare al Pietei de Gros sau cel de reabilitare a cladirilor din centrul istoric al Timisoarei (ambele proiecte sustinute de Guvernul Germaniei). Lista, insa, este mult mai lunga.

– Acum cativa ani Primaria Timisoara a lansat Conceptul Strategic de Dezvoltare a Zonei Timisoara. Care este stadiul implementarii strategiei de dezvoltare a Zonei Timisoara?

– In momentul de fata avem un plan operational facut, iar conceptul strategic este in implementare. Am facut mai multe evaluari care urmeaza sa fie prezentate public. De asemenea, am actualizat de mai multe ori conceptul elaborat in anul 2000. Ceea ce este cert e faptul ca rezultatele preconizate initial de conceptul strategic de dezvoltare economica si sociala a zonei Timisoara au fost deja depasite in marea majoritate a cazurilor.

– Ne puteti oferi cateva informatii despre proiectul Telpark?

– Sistemul Telpark a fost introdus in Timisoara la 1 octombrie 1998 ca un sistem de reglementare si taxare a stationarilor autovehiculelor. Plata licentei a expirat in luna august a anului 2003, sistemul fiind acum proprietatea Consiliului Local Timisoara, ceea ce inseamna ca toate incasarile ajung in bugetul Timisoarei. In baza Hotararii de Consiliu Local nr. 241/11.11.2003, stationarea autovehiculelor in anumite zone este permisa numai in locurile semnalizate prin indicatoare speciale si numai pe baza unor tichete sau abonamente cumparate anticipat. Mentionam faptul ca aceasta hotarare de consiliu a fost votata de consilierii fiecarui partid reprezentat in Consiliul Local Timisoara. Sistemul nu este singular in tara. Stationarile in parcari sunt taxate si in Bucuresti, Arad, Cluj-Napoca, Brasov, Iasi, Targu Mures, Satu Mare, Sovata, Sibiu, Targu Jiu, Oradea, Baia Mare – aceasta ca sa dam doar cateva exemple. Sistemul de taxare a stationarii autovehiculelor este impus de realitatile si necesitatile traficului rutier. Costul unui abonament Telpark pe un an de zile nu depaseste costul a doua rezervoare de benzina – suma care, pentru un sofer care circula foarte mult, fiind nevoit sa parcheze de mai mult ori pe zi in diferite locuri din oras, reprezinta foarte putin. In plus, sistemul si-a dovedit eficienta, pana acum fiind amenajate peste 1000 de locuri de parcare noi si reamenajate in jur de 300 de locuri de parcare existente dintr-un total de 6666 locuri de parcare pe tot cuprinsul Timisoarei. Mai mult decat atat, primariile din Targu Mures si Satu Mare deja au cumparat licenta Telpark de la Timisoara, acestia fiind alti bani pentru orasul nostru. Alte orase din Romania si-au exprimat intentia de a cumpara licenta Telpark de la Timisoara.

– Ce actiuni aveti in vedere pentru reabilitarea cladirilor istorice din municipiu?

– Ca urmare a negocierilor interguvernamentale romano-germane din perioada 18 – 19 mai 2005 de la Bucuresti, a fost semnat un protocol intre delegatia Ministerului Federal al Cooperarii Economice si Dezvoltarii (BMZ) si delegatia Ministerului Finantelor Publice privind stabilirea si pregatirea cooperarii in domeniul politicii dezvoltarii din anul 2005. S-a convenit ca singurele proiecte noi care vor fi demarate cu sprijin german sa fie cele ale municipalitatii timisorene. Printre acestea este vorba si de proiectul inclus la capitolul cooperare tehnica – sprijinirea administratiei publice si alte masuri, privind reabilitarea cladirilor din cartierele istorice ale Timisoarei. In ceea ce priveste acest proiect, trebuie sa spun ca, de aproape trei ani, Guvernul Germaniei sustine derularea unui proiect de reabilitare a cladirilor istorice din Sibiu. Proiectul are doua componente: asistenta tehnica si asistenta financiara, din partea Guvernului Germaniei. Primaria Timisoara a solicitat Guvernului Germaniei extinderea acestui proiect si la Timisoara. Timisoara are cea mai extinsa zona protejata de monumente istorice din Romania. Problema principala care se ridica in prezent este starea fatadelor majoritatii acestor imobile si imposibilitatea financiara a coproprietarilor lor sa le restaureze. In acest sens, este necesara implementarea acestui program participativ de reabilitare si restaurare a zonei la care sa participe reprezentantii mediului economic din zona, locatarii, autoritatile locale si organizatii ale societatii civile sau guvernamentale romane sau straine. La baza acestui parteneriat va sta consensul tuturor celor implicati privind pastrarea si revitalizarea mostenirii culturale. In urma semnarii protocolului interguvernamental romano-german, guvernul german va sustine cu pana la 5 milioane de euro reabilitarea cladirilor din cartierele istorice ale Timisoarei. Implementarea proiectului este prevazuta pentru inceputul anului viitor, perioada de derulare fiind de trei ani. In afara de acest proiect major, sunt si altele mai mici, cum ar fi, de exemplu, cel realizat in parteneriat cu Ursus Breweries, de renovare a fatadelor cladirilor istorice din Piata Traian, intentia municipalitatii fiind de a crea din Piata Traian un al doilea pol de animatie al Timisoarei, dupa cel deja creat in Piata Unirii.

– Dintre orasele vizitate in strainatate, care v-a impresionat cel mai mult din punctul de vedere al programelor de dezvoltare utilizate si al rezultatelor obtinute?

– Sunt multe orase care m-au impresionat si de unde am incercat sa preiau diferite idei pentru programele de dezvoltare ale Timisoarei. As putea sa va dau ca exemplu Barcelona, Bruxelles, Strasbourg, Karlsruhe, Berlin, Ottawa, Treviso, Viena…

– Cum va fi bugetul municipalitatii pe 2006, comparativ cu cel pe 2005? Mai mare sau diminuat? In cadrul acestui buget, ce suma (sau procent) veti acorda pentru investitii in modernizarea orasului (iluminat, salubritate, constructii, reabilitari, mansardare etc)?

– Imi este imposibil in momentul de fata sa va raspund la aceasta intrebare, deoarece bugetul municipalitatii depinde atat de bugetul national, cat si de bugetul judetean (care, la randul lui, depinde de bugetul national). Cat timp nici macar bugetul national nu este votat, este imposibil sa spunem cum va fi bugetul local pe anul viitor. Structura bugetului depinde, dupa cum stiti, de veniturile pe care le avem si de sarcinile pe care le avem sau care ni se impun – iar in ultimii ani a devenit o obisnuinta ca de la centru sa ni se traseze tot felul de sarcini, fara asigurarea resurselor necesare indeplinirii lor. Asteptam sa vedem ce surprize ne rezerva bugetul national, respectiv cel judetean, si dupa aceea vom vedea ce vom avea pentru oras in anul 2006. (Un interviu realizat de Oana TEODORESCU)