Simpozionul Naţional „Tristan Tzara şi Cultura Dada” a debutat, joi după amiază, în municipiul Moineşti, marcând pentru al patrulea an consecutiv „valorile unei mişcări artistice şi morale care au oferit deschideri neaşteptate culturii mondiale la începutul secolului XX, al cărui mentor s-a născut în Moineşti”, după cum a declarat Viorel Ilie, primarul oraşului.
În program sunt înscrise lansarea noului volum „Caietele Tristan Tzara’, având autor pe Vasile Robciuc, preşedintele Asociaţiei Cultural-Literara „Tristan Tzara’ şi publicistul Ionel Rusei, directorul editurii „Babel’, sub egida căruia a apărut cartea şi prezentarea filmului documentar „Alyiah Dada”.
Filmul realizat de Oana Giurgiu, regizor şi producător foarte apreciat în plan internaţional, directorul Festivalului International de Film TIFF Cluj, se constituie „într-o poveste decupată vizual în stil dadaist, reprezentând şi un tribut adus iniţiatorilor români ai curentului, Tristan Tzara şi Marcel Iancu”, a declarat Viorel Costea, coordonatorul organizării Simpozionului din Moineşti.
Potrivit acestuia, timp de două zile, mai bine de 150 de scriitori, artişti plastici, actori, critici şi istorici literari, pasionaţi ai studiului mişcării dadaiste şi ai curentelor inovatoare în artele postmoderne de pe toate continentele vor mai participa la dezbateri, lecturi vernisaje de expoziţii de carte, exlibris şi de artă având drept temă „mişcarea Dada”, dar şi la un spectacol teatru – lectură incluzând poeme şi colaje avangardiste realizat de elevi şi actori băcăuani.
La intrarea în municipiul Moineşti, dinspre Bacău, călătorul este întâmpinat de un impunător monument creat de sculptorul german de origine română Ingo Glass, la solicitarea autorităţilor oraşului, care au dorit să marcheze astfel, în 1996 , împlinirea unui secol de la naşterea unui celebru fiu al localităţii, Tristan Tzara.
Poet, dramaturg şi eseist, Tristan Tzara, pe numele său real Samuel Rosenstock, după o experienţă timpurie de licean promotor al unei reviste culturale editate sub protectoratul intelectual al poetului Alexandru Macedonski şi al pictorului Iosif Iser, a devenit, după emigrarea sa în Elveţia, cofondator al mişcării culturale ”Dada”, ce a condus, spune istoricul literar Constantin Călin la ,,o revoluţie majoră în cultura începutului de secol XX, una dintre cele mai radicale din istoria umanităţii”.
Scriitorul născut la Moineşti a conceput manifestul mişcării care, vrând să răspundă absurdului prin absurd, propovăduia manifestarea revoltei mai mult prin provocare, decât prin idei estetice, şi apoi s-a mutat la Paris cu intenţia de a lansa dadaismul în capitala europeană a culturii.
Faima lui a făcut ca, în cercurile avangardiste din Statele Unite şi Canada, municipiul Moineşti să fie supranumit, din acest motiv, Dada City, spune profesorul Vasile Robciuc, care a scris trei volume despre Tristan Tzara, apreciate de criticul literar Petru Isachi drept ”impresionante prin simfonismul gândirilor avangardei, prin apropierea şi, mai ales, diferenţierea de retorica străzii, exprimând non-conformismul la ceea ce înseamnă libertatea de expresie”.
După o alunecare către suprarealism, urmată de înrolarea în Rezistenţa franceză în cel de-al Doilea Război Mondial şi intrarea în rândurile Partidului Comunist Francez, dar şi demisia – protest din calitatea de membru al acestuia după evenimentele din Ungaria anului 1956, Tristan Tzara a murit în 1963, la Paris, fiind înmormântat în Cimitirul Montparnasse.
În memoria acestuia a fost inaugurat, în 2013, în centrul municipiului Moineşti, în zona ”Arcade”, reabilitată şi reamenajată urbanistic, ansamblul monumental ”Cavalerul Tristan Tzara”, o creaţie a artistului plastic Giulian Dumitriu. Lucrarea executată în aluminiu şi realizată în concepţie ”cinetic aleatoriu” îl înfăţişează pe artist stând cu călcâiul piciorului stâng pe vârful unei piramide amplasate pe spatele unui cal care-i montat, la rândul său, pe un cărucior cu patru roţi, în limba franceză Dada semnificând ”cal de jucărie”.
”Evident, există ceva magic în această alcătuire: artistul poartă o tichie împodobită cu litere disparate şi având pe umărul drept o mantie cu falduri bogate, întinde braţul stâng arătând, probabil, către un viitor nedefinit”, spune artistul plastic băcăuan Vasile Crăiţă Mândră.
Ori de câte ori vântul bate în faldurile mantiei, corpul sculptat se roteşte cu lejeritate datorită faptului că piciorul sprijinit în vârful piramidei are în interior un ax vertical cu rulmenţi, astfel încât direcţia indicată cu mâna stângă se schimbă în mod aleatoriu. AGERPRES
