Administraţiile publice locale din judeţul Sălaj au primit, în urma unei hotărâri adoptate, vineri, de către consilierii judeţeni, peste cinci milioane de lei, repartizate la ultima rectificare bugetară pentru plata arieratelor acumulate de primării.

Conform centralizării realizare de Consiliul Judeţean Sălaj, au solicitat sume pentru plata arieratelor circa jumătate din primăriile din judeţ, respectiv 32 dintr-un total de 61.
„Prin Ordonanţa 61 au fost alocate judeţelor sume pentru achitarea arieratelor, în două mari categorii şi anume: arieratele înregistrate în contabilitatea acestora la 31 octombrie faţă de furnizori de bunuri servicii şi lucrări şi arierate înregistrate pe două programe naţionale, respectiv Ordonanţa 7 şi Hotărârea de Guvern 577. Am contabilizat toate solicitările pe care primăriile le-au trimis, evident, pe propria răspundere a primarului. Sunt un număr de 29 de primării care n-au avut arierate şi n-au trimis niciun fel de documente şi niciun fel de solicitări, arierate însemnând facturi cu scadenţă mai veche de 90 de zile”, a precizat, vineri, Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj.

Potrivit hotărârii menţionate, cea mai mare sumă este destinată plăţii arieratelor acumulate de primării faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări. Din centralizarea sumelor cerute de primării a rezultat un necesar de 3.399.000 de lei, însă la rectificare s-au alocat doar 3.081.000 de lei, împărţiţi proporţional celor 25 de administraţii care i-au solicitat. Pentru plata arieratelor rezultate în urma derulării Programului de Dezvoltare a Infrastructurii au fost alocaţi, la rectificarea bugetară, 935.000 de lei, faţă de un necesar transmis de primării de 1.567.910 lei. Şi în acest caz, banii disponibili au fost împărţiţi proporţional cu sumele cerute de cele nouă comune care înregistrau în contabilitate astfel de arierate. Alte opt administraţii publice locale vor primi bani pentru a-şi achita datoriile acumulate în urma derulării proiectelor de asfaltări şi reabilitări de drumuri şi a proiectelor de realizare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Spre deosebire de capitolele anterioare, aici, sumele primite de la guvern depăşesc valoarea centralizată pe baza solicitărilor primăriilor. Astfel, cele opt administraţii au cerut 1.350.930 de lei, în timp ce de la Guvern au venit 2.180.000 de lei. Ce mai mare sumă va fi primită de comuna Crasna, respectiv 1.228.550 de lei, urmată de Sărmăşag – 748.100 de lei şi Meseşenii de Jos – 710.590 de lei.

Tiberiu Marc a subliniat că, deşi această plată a datoriilor are o parte bună, de degrevare a bugetelor primăriilor, există şi un alt aspect, reprezentat de angajarea de către unele administraţii locale ale unor cheltuieli fără existenţa unei surse de finanţare. AGERPRES