Judetul Bistrita-Nasaud risca sa piarda o finantare ISPA de 30 milioane euro

Judetul Bistrita-Nasaud risca sa piarda o finantare ISPA in valoare de 30 de milioane de euro, bani alocati pentru amenajarea unui depozit de deseuri, daca autoritatile locale nu vor gasi la timp un amplasament adecvat pentru acesta.
Elena Dumitru, director in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, a declarat ca a fost organizata deja licitatia pentru consultanta pe programul ISPA, care reprezinta sistemul integrat de gestionare a deseurilor in judet. Pentru banii primiti prin program ISPA, autoritatile judetene trebuie aduca o contributie locala de 25%. Pana in prezent insa, nu s-a gasit un amplasament adecvat pentru constructia unui depozit ecologic.

“Nu este responsabilitatea noastra sa gasim o locatie pentru un depozit ecologic de deseuri. Acest lucru trebuie sa-l rezolve autoritatile locale. In caz ca nu se vor incadra in termene, atunci risca sa piarda finantarea”, a spus Elena Dumitru. Potrivit sursei citate, prin sistemul integrat de gestionare a deseurilor se intelege ca un depozit trebuie sa deserveasca nu numai o singura localitate, ci un judet sau chiar o zona.

In afara de depozitul propriu-zis, mai sunt necesare un sistem de colectare si altul de selectie a deseurilor, o adevarata retea care presupune colaborare din partea tuturor primariilor care ar putea deveni beneficiare ale programului. “Trebuie sa lucram foarte mult in teritoriu, sa schimbam mentalitatea cetatenilor: sa prevenim producerea de deseuri, sa minimizam cantitatea, sa introducem colectarea selectiva la sursa, care este greu de realizat”, a precizat Elena Dumitru.

Ea a adaugat ca amplasamentul ideal al unui depozit ecologic este la o distanta minima de un kilometru de zona rezidentiala, intr-o zona in care sa se calculeze exact directia vantului si distanta fata de panza freatica care risca sa fie afectata. In prezent, in Romania sint 18 astfel de depozite ecologice care se afla in diferite stadii de executie, unele fiind date deja in folosinta. Singura groapa de gunoi a Bistritei este plina si nu mai poate fi utilizata, cu atat mai mult cu cat, din cand in cand, aici au loc aprinderi accidentale din cauza fermentatiei, fapt ce reprezinta o sursa de poluare cu amoniac.