In ultimul an, aproape in fiecare zi un primar a trecut de la o formatiune politica la alta, reiese dintr-un studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP) privind migratia politica a primarilor, la un an dupa alegerile din 2004.
Comparativ cu anul 2001, migratia primarilor a scazut ca procent la un an dupa alegeri, insa fenomenul ramine „la fel de ingrijorator”, potrivit IPP. Daca la un an dupa alegerile din 2000 migratia cunostea un nivel de 22% – iar in 2003 ajungea la 37,2%, prin comparatie, la un an dupa alegerile din 2004 migratia primarilor atinge 10,2%.

„Nu trebuie insa uitat ca in urma alegerilor din 2000, doua formatiuni politice, respectiv ApR si CDR, intrasera pe o spirala de dezintegrare, primarii acestor formatiuni reprezentand un procent semnificativ in fenomenul migratiei de atunci. Acum, insa, daca facem un calcul simplu, rezulta ca de la alegerile din 2004, in medie, aproape in fiecare zi un primar trece de la o formatiune politica la alta”, a declarat Adrian Moraru, reprezentant IPP.

Potrivit studiului, in ultimul an migratia primarilor nu a insemnat neaparat reintoarcerea in partidul de la care plecasera alesii locali, insa motivele schimbarii optiunilor politice au ramas aceleasi. „Mai putin de jumatate, sa zicem o treime din cei care au migrat in ultimul an, sunt aceiasi care, in 2001, paraseau fie PNL, fie PD, in favoarea PSD”, a mai spus Moraru.

Desi PSD a pierdut 110 primari in ultimul an in favoarea PNL sau PD, acest partid a recuperat din numarul de primari pierduti, reusind sa atraga alti aproape 60 de primari de la alte formatiuni politice, reiese din studiul IPP. Potrivit documentului, PSD are cu 63 de primari mai putin fata de momentul alegerilor locale din 2004, respectiv 1652 de primari, fata de 1715. Cu toate acestea, PSD detine in continuare jumatate din numarul total al primarilor din tara. Acelasi studiu mai arata ca numarul primarilor PNL-PD a crescut cu 177 in ultimul an, respectiv de la 853, in 2004, la 1.030, in 2005.

„Multi dintre primarii care au migrat au facut-o pentru a scapa de presiunea institutionala exercitata de autoritatea centrala. Iar aici ma refer la controale, amenzi, prefectul ataca actele in contencios administrativ. O a doua cauza a fost lipsa de finantare. Aceasta tehnica represiva si de defavorizare – dupa principiul